Una dintre problemele stringente cu care Camera Agricolă Maramureş se confruntă este lipsa sediului. Astfel, entitatea funcţionează de aproape trei ani de zile fără un sediu stabil.
Biroul personal al preşedintelui Camerei Agricole a servit drept sediu neoficial până acum. Totuşi, Severica Covaciu este în discuţii cu reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Maramureş pentru a primi un birou în incinta instituţiei, în acelaşi loc cu Direcţia Agricolă Maramureş. De altfel, la înfiinţarea Camerei Agricole, în luna decembrie 2013, sediul trecut în statut a fost chiar în Palatul Administrativ din Baia Mare. Reprezentanţii CJ spun că deja biroul a fost eliberat, urmând a fi pus la dispoziţia Camerei Agricole Maramureş în cel mai scurt timp. Ba mai mult, instituţia judeţeană le va asigura şi toate cele necesare funcţionării: „Le-am pus la dispoziţie o încăpere aici în Consiliul Judeţean, aşa cum am promis. Vor funcţiona aici. Zilele acestea s-a eliberat spaţiul pentru ca ei să se poată instala, astfel că de săptămâna următoare pot veni să funcţioneze fără nicio problemă în incinta instituţiei noastre. Noi o să susţinem Camera Agricolă cu tot ce au nevoie. Mă refer la birotică, calculatoare, etc”, a spus Lucian Morar, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş.
O altă problemă – finanţarea nu este asigurată din partea statului
De parcă problema cu lipsa sediului nu ar fi fost suficientă, Camera Agricolă Maramureş se loveşte şi de alte greutăţi – nu are asigurată nici finanţarea din partea statului: „M-am întors de curând din Bucureşti, unde am fost la o şedinţă în comisiile pentru agricultură, şi unde era pe ordinea de zi una dintre probleme – camerele agricole, problemă care este uitată de cei care ne conduc şi amânată la infinit. Şi în acest moment, după trei ani de zile, aceşti parlamentari caută soluţii, dar nu le găsesc încă! Deci nu găsesc încă o soluţie de finanţare a acestor camere agricole, care sunt atât de necesare fermierilor”, a declarat Severica Covaciu, preşedinte al Camerei Agricole Maramureş. Reprezentanţii camerelor agricole au venit şi cu soluţia finanţării: aceasta ar putea să provină din impozitul pe care fermierii îl plătesc. În momentul de faţă, Camera Agricolă Maramureş se finanţează doar din contribuţia membrilor, adică 10 lei de persoană taxa de înscriere. În judeţul nostru, entitatea numără aproape 6.000 de membri.
preşedintele Camerei Agricole Maramureş
Scopul camerelor agricole – informarea fermierilor cu privire la problemele întâmpinate
Obiectul de activitate al camerelor agricole este pe cât de simplu, pe atât de important pentru agricultori: „Un fermier este, de multe ori, rupt de ceea ce se întâmplă la nivel înalt în acest domeniu. Un fermier trebuie să poată găsi un ajutor, o explicaţie sau o informaţie utilă pentru el. Trebuie să ştie poate care hibrid de porumb este mai bun, care merge în zona lui, ce ar trebui să cultive, cum ar trebui să facă rotaţia culturilor, cum ar trebui să procedeze pentru a-şi vinde eficient marfa, unde să o vândă, cu cât poate să o vândă, de unde să se aprovizioneze cu seminţe la preţuri cât mai bune. Deci uite o serie de întrebări la care camera agricolă poate da răspunsul”, a spus preşedintele Camerei Agricole Maramureş.
Accesarea fondurilor europene, o „nucă” greu de spart
Deşi în ziua de astăzi se vorbeşte mult despre accesarea fondurilor europene, se pare că acest lucru nu e tocmai uşor de realizat: „Se vorbeşte foarte frumos despre aceste fonduri europene la care bieţii fermieri, vă spun sincer, nu au acces. Am bătut tot judeţul Maramureş, acolo unde am găsit înţelegere la administraţiile locale, şi am făcut întâlniri cu fermierii. Am consiliat în jur de 200 de tineri fermieri, cu care am stat de vorbă, i-am adus la mine la birou, în biroul propriu din Baia Mare şi am încercat să-i informez despre aceste fonduri şi să-i impulsionez oarecum să îşi facă proiecte pentru accesarea banilor europeni disponibili. Din totalul lor, numai 60 au şi pornit cu proiecte. Din aceştia s-au pierdut pe parcurs o mare parte, din cauză că e foarte complicat să accesezi aceşti bani, deşi se tot vorbeşte că e foarte simplu. Astfel, doar 16 proiecte au fost şi depuse de fermierii consiliaţi de noi. Am luat la camera agricolă mai mulţi consultanţi care să-i ajute pe oameni în întocmirea proiectelor. Vreau să spun că nu a reuşit să acceseze bani europeni niciunul dintre ei, spre dezamăgirea noastră şi a lor”, a explicat Severica Covaciu.
Condiţii prea dure de accesare a fondurilor europene
Din cauza condiţiilor aspre pentru accesarea fondurilor europene, în judeţul nostru nu au fost proiecte finanţate pentru tinerii fermieri, decât unul: „Sunt foarte mulţi cei care ne controlează, ne verifică şi ne amendează şi o fac, sincer vă spun, cu o foarte mare plăcere, în loc să vină în sprijinul acestor oameni care doresc să acceseze fonduri nerambursabile. Parcă ar da aceşti bani de la ei din buzunar. Nu înţeleg de unde atâta rea voinţă, pentru că aceşti fermieri nu au primit nicio notificare în care să spună ce nu e corect în proiect. După patru luni de zile cred, au primit răspuns că au fost respinşi, dar pe site au văzut aceste răspunsuri. Că pe internet trebuie să se uite bieţii fermieri ca să vadă care e stadiul proiectului lor. Dacă cei care sunt la direcţiile agricole, de la AFIR, nu sunt oarecum responsabilizaţi, să fie plătiţi în funcţie de câţi bani atrag, atunci nu are cum să meargă bine în acest domeniu. E foarte simplu să tai un proiect şi să nu mai ai de lucru cu 50 de fermieri pe judeţ că salariul e acelaşi chiar dacă ai un singur fermier. Ca urmare se şi vede rezultatul că, în Maramureş, din câte ştiu, anul trecut parcă numai un singur dosar a fost pe tineri fermieri”, a mai spus Severica Covaciu.
