Pe Muntele Şatra sînt ridicate o mănăstire şi un schit, cel din urmă fiind interzis femeilor. Că te afli dinaintea unui loc unde se înfăptuiesc miracole înţelegi încă de cum intri în Depresiunea Lăpuşului şi vezi Muntele Şatra, cu forma sa de trunchi de piramidă. Unii cred că nu-i o formă naturală, ci că a fost zidit de mînă de om sau de îngeri, mai ales că forma este aceeaşi din orice parte l-ai privi. Geologii ne asigură însă că este vorba despre o formaţiune geologică de origine vulcanică. Potrivit unor legende locale, pe Muntele Şatrei, la locul numit şi acum „Şatra Pintii”, şi-ar fi avut sălaşul celebrul haiduc Pintea Viteazul şi ortacii lui. Pe Muntele Şatra, numele haiducului îl primesc şi Izvorul Pintii şi Fîntîna Pintii, lîngă izvor ridicîndu-se Mănăstirea Şatra, iar lîngă fîntînă, Schitul Şatra (sau Şătriţa). Izvorul Pintii este unul dintre izvoarele cu puteri tămăduitoare. Dacă e să dăm crezare legendelor, fiecare firicel de apă care coboară pe pantele muntelui are puteri binefăcătoare. Despre Fîntîna lui Pintea, se zice că în anumite zile din an „apa se face precum untul” şi că atunci are puterea să vindece orice boală a aceluia care se unge cu ea.
Biserica mare este construită din cărămidă şi are formă de cruce latină. Construcţia este perpendiculară pe clădirea stăreţiei, în partea de răsărit. Are altar, naos, pronaos şi pridvor deschis. Cele două turnuri sînt aşezate pe pridvorul deschis. Naosul este delimitat de pronaos prin arcada de susţinere a bolţii. Este luminată de 17 ferestre. Intrarea este laterală, pe partea sudică, pe o uşă din lemn de stejar sculptat. Pardoseala este din scîndură. Faţadele exterioare sînt simple, fără brîu sau alte decoraţii. Pictura paraclisului în ulei, începută de o pictoriţă anonimă, a fost terminată de fraţii în monahism Mircea şi Florea din Mănăstirea Şatra. Mănăstirea are două clădiri de 100/10 m, în una fiind paraclisul, 30 de chilii şi stăreţia, în cealaltă trapeza şi altele. Paraclisul are altar, naos şi pronaos. Catapeteasma este din zid, iconografia fiind pictată pe zid. Se intră prin turnul central, pe o uşă de lemn. Nu are turlă. Pardoseala este din scîndură de brad. Are plafonul plat.
În zonă puteţi vizita Fîntîna lui Pintea şi Schitul Şatra (înălţat în anul 1996), care are în componenţă o biserică din lemn şi un paraclis. Ambele obiective se leagă de legenda haiducului Pintea Viteazul. Se pot face drumeţii spre Muntele Şatra (1.041 m). Turiştii care doresc să viziteze Muntele Şatra se pot caza la Mănăstirea Şatra sau la cabanele silvice Şatra (700 m altitudine) şi Stoiceni (350 m altitudine). Şatra lui Pintea ramîne un loc în care frumuseţea peisajului se împleteşte armonios cu tradiţiile populare şi istoria neamului.
