În 2014, deputata ALDE (acum) Cornelia Negruţ afirma că „Ce am REUŞIT SĂ FACEM împreună, din USL (PSD, PNL şi PC) ESTE PODUL PESTE TISA” (Gazeta de Maramureş, 16-22 august). A fost la Sighet şi ministrul de finanţe Chiţoiu. „Am obţinut şi FINANŢAREA… Am făcut o treabă bună!”
În 13.09.2015 s-au întîlnit – pentru a cîta oară – în Maramureş prefectul Anton Rohian cu guvernatorul Transcarpatiei ucrainene Ghenadi Moskal, „principalul subiect pus în discuţie fiind PODUL PESTE RÎUL TISA şi găsirea unor soluţii pentru CONTINUAREA INVESTIŢIEI” (Graiul Maramureşului, 14.09.2015). Anton Rohian a promis că nu va pleca de la Prefectură pînă nu va demara investiţia. A fost înlocuit de Guvernul Cioloş cu Sebastian Mihai Lupuţ, care, la întîlnirea din 30.08.2016 de la Prefectura Maramureş, a subliniat „importanţa realizării acestui pod” şi că „a continuat demersurile privind construcţia podului încă de la începutul mandatului său” (Graiul Maramureşului, 1.09.2016).
Şi în cadrul acestei întîlniri româno-ucrainene s-a exprimat faptul că se fac „paşi ÎNAINTE în REALIZAREA podului peste Tisa”!
La începutul lunii noiembrie 2015, deputatul ALDE Cornelia Negruţ, cu o insistenţă demnă de admiraţie, a făcut interpelare la Ministerul de Finanţe pentru înfiinţarea a două puncte de frontieră (vamale), din care unul între Sighet şi Biserica Albă (Transcarpatia) „pentru traficul internaţional de mărfuri de mare tonaj” etc. Ce rost ar fi avut acest punct vamal, cînd „traficul internaţional de mare tonaj” ar fi fost silit să treacă prin albia, aproape secată, a Tisei? Că podul pe 4 benzi „continuă” doar în promisiuni.
De prin 1992, autorităţile găzduite de Palatul Administrativ din Baia Mare – Consiliul Judeţean Maramureş şi Prefectura – au făcut atîtea „demersuri scrise” la guverne încît, dacă s-ar face inventarul lor din arhive, te-ar cuprinde rîsul, dacă nu, mai înainte, plînsul iluziilor şi promisiunilor deşarte. Despre ce „continuare a investiţiei” vorbea ex-prefectul Rohian în septembrie 2015, cînd nu se puse o cupă de beton la pornirea execuţiei podului?!
„Istoricul” trist al acestei investiţii, în care SF-ul julesvernian „bătea” promisiunile este consemnat în 1992. Atunci s-a lansat ideea podului rutier din beton pe 4 benzi. (Drept este că ar fi destule şi două, fiindcă traficul de tonaj mare va fi destul de modest, n.n.). În 1996, Consiliul Judeţean Maramureş a făcut măsurători şi chiar o schiţă de proiect de pod între Sighet-Biserica Albă!
Nu intrăm în alte detalii privind „realizarea podului”, deoarece am intra în zona absurdului. Cum conchidea jurnalistul Florentin Năsui în articolul său din 12.11.2015 (Graiul Maramureşului), prin darea în folosinţă, în 2007, a „podului istoric”, sfinţit cu „aghiazmă politică” de foştii preşedinţi ai ţărilor „vecine şi prietene”, podul cu 4 benzi, pentru traficul de mare tonaj, NU SE VA MAI FACE CURÎND! Proiectul pentru pod trebuia predat de firma investită „pînă la 31 decembrie 2015… După cum merg lucrurile în România (şi în Maramureş), PAŞTELE CAILOR E UN TERMEN PREA APROPIAT ZILEI ÎN CARE SE VA BATE PRIMUL ŢĂRUŞ!”
De altfel, şi Graiul Maramureşului (9.01.2016), în articolul „PODUL DE BETON – UN VIS”, menţiona că acesta „nu a obţinut SCORUL MINIM AL INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI, deci NU ESTE CUPRINS în Master-Planul General de Transport al României”, el neaflîndu-se „pe aliniamentul drumurilor EUROTRANS, ce asigură conectivitatea cu ţările vecine”. Şi datele oferite de deputata C. Negruţ la 9.01.2016 s-au dovedit a fi fanteziste. În luna iunie n-a avut loc licitaţia. Cît despre demararea investiţiei de 21 de milioane de euro fără TVA, nicio dovadă.
Nici „paşii înainte” despre care s-a vorbit la „întîlnirea transfrontalieră” din 30 august 2016 nu garantează că se vor avansa… „înainte”. Ar trebui făcut un calcul al cheltuielilor (inutile, dar păguboase pentru bugetul judeţului Maramureş) cu studiile de fezabilitate, de impact privind traficul rutier (care firme ar opta pentru transportul peste Gutîi, cînd există vămile de la Halmeu sau Vadu Siret?), cu deplasările şi diurnele delegaţilor pentru întîlniri la „fantezistul pod”, cu măsurători în teren etc. Să dea Dumnezeu să greşesc, dar podul este bine apreciat în Graiul Maramureşului: un „vis”. Fantezist, zicem noi, iar PAŞTELE CAILOR – cum a scris Florentin Năsui – e un termen prea apropiat zilei în care se va bate primul ţăruş”!
Cînd nu au ce lucra, unii demnitari din judeţ îşi cheltuiesc „energiile creatoare” cu „CONTINUAREA” unei construcţii în discuţii sterile. Aici chiar sunt excelenţi performeri!
