• la Tg. Lăpuş, Suciu de Jos şi Groşii Ţibleşului
Aflîndu-se implicaţi în manifestări şi acţiuni internaţionale în Ţara Lăpuşului, peste 40 de studenţi, elevi, cadre didactice din 7 ţări: Japonia, Taiwan, Vietnam, Italia, Albania, Portugalia şi România, pe lîngă activităţile înscrise în programul lor, la Tg. Lăpuş, Suciu de Jos şi Groşii Ţibleşului, au deprins şi cîteva din tainele pescuitului, ţesutului la războiul de ţesut („teară”) şi la adunatul fînului. Mai întîi, la Tg. Lăpuş, pe o porţiune a rîului Lăpuş, în locul “Roiseg”, oaspeţii din străinătate şi din România au învăţat să pescuiască. La invitaţia d-lui Leon Lazăr, secretarul Asociaţiei de pescuit sportiv “Cheile Lăpuşului” din Tg. Lăpuş, oaspeţii dragi şi prietenoşi însoţiţi de translator, cu sprijinul d-lui Lazăr şi a altor pescari lăpuşeni, au deprins cîteva din tainele pescuitului. S-au folosit beţe, fire, cîrlige, momeli etc. Leon a efectuat mai întîi o instruire practică a oaspeţilor, după care li s-au înmînat beţele de pescuit. Oaspeţii au prins peşti, e drept nu prea mari, dar satisfacţia şi amuzamentul au fost de neuitat.
La Suciu de Jos, comuna Suciu de Sus, oaspeţii din cele 7 ţări au fost primiţi cu drag în casa şi gospodăria doamnei Maria Bota. Domnia sa deosebit de pricepută la tors şi ţesut costume populare tradiţionale şi autentice specifice Zonei etno-folclorice Lăpuş, cu răbdare le-a învăţat pe fetele japoneze să ţeasă. Pentru început, le-a prezentat părţile componente al războiului de ţesut: stative, brîgle, iţe, sapată, fire toarse şi înglobate în teară, fuse şi o maşină de făcut ţevi pline cu fire de bumbac. La teară s-au perindat studente din Tokyo. Apoi, cîţiva studenţi japonezi au îmbrăcat costume populare din colecţia d-nei Maria Bota.
Cine crede că-i uşor la cositul şi adunatul fînului, se înşeală. La astfel de munci ale cîmpului au fost invitaţi să participe şi oaspeţii. După o lecţie practică dată de Rafila Bărbos, solistă de muzică populară şi rapsod naţional, în final s-a înălţat o claie uriaşă de fîn.
Toţi tinerii japonezi au învăţat multe cuvinte româneşti pe care le-au rostit aproape corect.
