În perspectiva alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, în sînul partidelor politice este vînzoleală, nu puţini politicieni vor să fie reaşezaţi pe liste pe un loc eligibil. Un loc cîştigat în Cameră sau Senat a devenit pentru „aleşii naţiei”, în toate mandatele din 1992 încoace, un mijloc sigur de îmbogăţire, de afaceri oneroase, nu prin sudoare şi muncă cinstită, ci prin corupţie şi sfidarea neobrăzată a alegătorilor. „Eliminaţii” dezertează în partide născute prematur, care speră să intre în Parlament!
În referendumul iniţiat în 2009 de ex-preşedintele Băsescu, prin care se propunea reducerea numărului de parlamentari la 300 şi votul uninominal, poporul a hotărît în acest sens. Din păcate, şi în Maramureş, dezinteresul alegătorilor a dezamăgit prin prezenţa slabă la urne. Din 421.000 pe listele de vot, la urne s-au prezentat doar 102.834 de alegători, dintre care 85.820 au votat DA şi 14.698 NU!
Paradoxal, liderii partidelor au neglijat ce a hotărît poporul prin referendum. Nu e de mirare că la alegerile din 2012, Parlamentul a devenit mai mare faţă de mandatul 2008-2012, ajungînd la 595 de parlamentari! În clasa politică nu se întrevede nici o reîmprospătare, ci există o coruptibilitate extinsă. Aproape 200 de aleşi – deputaţi şi senatori – au probleme penale cu DNA!
Ce ar avea Oliver Cromwell cu parlamentarii români? De ce invocăm aici şi acum, cînd se pregătesc alegerile din decembrie, numele acestui englez care s-a afirmat în calitate de conducător militar de excepţie „al cauzei parlamentare” britanice? Născut în aprilie 1599, după victorii militare strălucite în „bătălii importante” pentru Anglia, în 1649 el devenise „cel mai puternic personaj politic din ţară”, fiind printre primii semnatari ai sentinţei de condamnare la moarte a regelui Carol I. A fost un reformator al parlamentarismului englez, în 1657 refuzînd coroana regală, preferînd titlul de „Lord Protector al Angliei, Scoţiei şi Irlandei”.
Şi englezii, în acel timp, aveau un „Parlament Lung” (140), Cromwell insistînd pentru un „Parlament Scurt” (60 de membri). În anul 1653, în urma dezbaterilor sterile asupra unor legi – cum se petrec dezbaterile şi la noi –, Cromwell s-a înfuriat, acuzîndu-i pe parlamentarii „facţionişti” că sînt „o şleahtă de nemernici”, care, în opinia lui, deveniseră „intolerabil de odioşi pentru întreaga naţiune”. Intervenind în dezbatere, Cromwell şi-a încheiat diatriba, cerîndu-le parlamentarilor: PENTRU NUMELE LUI DUMNEZEU, PLECAŢI!
O parte din celebrul discurs cromwellian din 20 aprilie 1653, prezentat în cartea Discursuri care au schimbat lumea (Editura Trei, Bucureşti, 2015), ni se pare de mare actualitate şi pentru „politica rentabilă de căpătuială” pe care o fac în pregătirea alegerilor liderii partidelor politice şi aleşi care nici n-ar avea de gînd să renunţe la statutul privilegiat.
Şi a zis Oliver Cromwell: „Este mai mult decît imperios necesar să pun capăt şederii voastre în acest loc, pe care l-aţi profanat prin dispreţul vostru faţă de orice virtute şi l-aţi pîngărit prin practicarea tuturor viciilor… A mai rămas oare măcar o virtute în voi? Nu sînteţi evlavioşi nici cît calul meu; aurul este Dumnezeul vostru. Care dintre voi nu şi-a vîndut conştiinţa pentru mită? Există printre voi vreun om căruia să-i pese cîtuşi de puţin de binele Commonwealth-ului? Aţi devenit intolerabil de odioşi pentru întreaga naţiune. Voi care aţi fost trimişi aici de POPOR pentru a REPARA NEDREPTĂŢILE, aţi devenit voi înşivă CEA MAI MARE NEDREPTATE… Sclavi venali ce sînteţi, dispăreţi de aici… PENTRU NUMELE LUI DUMNEZEU, PLECAŢI!”
Sigur, discursul de acum mai bine de trei secole şi jumătate este de actualitate. Parlamentul român de azi se doreşte împrospătat cu alte feţe, virtuoase, incoruptibile, cinstite, loiale celor care le-au ales, care să respecte Biblia şi Constituţia, să apere interesele naţional-patriotice şi binele naţiei. Aceste aşteptări vor fi, şi după scrutinul din 11 decembrie 2016, în care vor fi aleşi 466 de parlamentari – cu 166 mai mulţi decît s-a hotărît prin referendum –, deziluzii pentru cei circa 10-12 milioane de alegători!
Klaus Iohannis, ca şi alţi lideri politici, afirmă demagogic că POPORUL HOTĂRĂŞTE! EL ARE VOTUL ÎN MÎNĂ! Din nenorocire, NU POPORUL aşază pe liste candidaţi expiraţi, îmbătrîniţi în corupţie, venali, puşi pe propria căpătuială „rentabilă” pentru ei. Nu poporul poate spune, precum Cromwell, „pentru numele lui Dumnezeu”, faceţi un Parlament de 300 de deputaţi şi senatori, cum s-a hotărît prin referendum!
Cei care sustinem 300 parlamentari nu prea avem sanse sa ne facem ascultati. „Cetateanul turmentat” roman bine dispus de vodca ieftina si contrafacuta de la birtul din colt, va vota exact pe acei care se opun sistemului cu 100 senatori si 200 deputati. Apropo, mai trepadusilor care incepeti sa va agitati prin partidele politice: aveti pe acolo niscaiva penali sau fosti puscariasi? Puneti-i pe liste, astia vor cistiga sigur, romanilor le place la nebunie sa voteze puscariasi!
P.S. Nu-i mai ridicati osanale lui Basescu. Este „meritul” lui ca avem cel mai slab Parlament din istorie, Basescu a insistat pe votul uninominal, ceea ce pentru Romania de azi a insemnat un esec lamentabil. Cu ce ne incalzeste pe noi acum ca Basescu si-a recunoscut greseala?