Moto:
„Dumnezeul ţării noastre a cerut azil politic,
Dacă e de monarhie, atunci vrem un rege scitic.”
Adrian PĂUNESCU
(Din poemul „Monarhul la pachet”, august 1992)
În 21 iulie 2016, BITPRESS relua un articol semnat de Ana Jianu din 14.04.2016 în care scria că „la Curtea de Argeş, muncitorii trag din greu să termine mormîntul regelui Mihai”. Jurnalista sublinia că lucrările pentru „viitorul mormînt al regelui Mihai se desfăşoară în ritm alert. După ce i s-a INTERZIS candidatura la Primăria Curtea de Argeş, părintele CALIOPIE a trecut la cele duhovniceşti şi s-a dus în şantier pentru a impulsiona lucrările la regalul loc de veci”.
Este ştiută legenda Meşterului Manole, care „nu termină niciodată Mănăstirea de la Argeş, ce i-a fost încredinţată,/ Şi, în fiecare clipă, el începe şi-o sfîrşeşte,/ Că pe plaiurile noastre se lucrează româneşte” (Adrian Păunescu, poemul citat).
Potrivit testamentului său, regele Carol I a decis ca Mănăstirea de la Curtea de Argeş „să fie locul de veci a lui şi a urmaşilor lui”. În interiorul bisericii au fost „întronate”, sub lespezi de marmură, mormintele lui Carol I şi a soţiei Elisabeta (cunoscută ca poetă Carmen Sylva), Ferdinand şi Maria. Prevăzînd că nu va avea prea mulţi urmaşi, următorii succesori la tron – Carol II şi regele Mihai – nu şi-au mai găsit loc destul pentru morminte. În anul 2003, cînd rămăşiţele pămînteşti ale lui Carol II au fost aduse în ţară, acestea au fost puse într-o criptă în paraclisul mănăstirii din parc.
În 2009, familia regală a apelat la Arhiepiscopia Argeşului – arhiepiscopul Calinic făcîndu-şi ucenicia preoţească în zona Lăpuşului (la Stoiceni, Cufoaia etc.) –, ce a început „construirea unui lăcaş de cult, care să poată adăposti MORMÎNTUL REGELUI MIHAI”, cînd va trece la cele veşnice. Recent, la un post TV s-a prezentat o construcţie impunătoare, cu trei turle, care uimeşte prin generozitatea regală investită. Mai mult, la intrare se amenajează un spaţiu destinat NECROPOLEI regale, unde sînt proiectate 16 morminte pentru urmaşele (5 fete) ale regelui.
Paradoxal ni se pare faptul că FINANŢAREA MORMÎNTULUI şi a NECROPOLEI se face şi prin bani de la bugetul de stat, fiind date peste 2 milioane lei prin hotărîre de guvern, din donaţii şi contribuţiile aşa-zisei „Case regale” a regelui Mihai!
Sunt mai bine de 6 ani de cînd se construieşte acest mormînt, iertată ne fie opinia, pare cam „faraonic”. Am văzut la postul TV cum părintele „şef de şantier” şi „refuzat la primărie” se plîngea că n-are fonduri pentru finalizarea acestor „locuri de veci”! Pe bună dreptate te întrebi: de ce era nevoie de 16 locuri „pentru familie” – regele şi regina vor avea mormîntul în incinta criptei, care are 36 m lăţime în zona faţadei – cînd se ştie că aceasta nu are decît 11 membri. Mai mult, poate fiica şi soţul fermier din SUA, condamnaţi pentru bătăile cu cocoşi, care nu ştiu o boabă româneşte, ca şi celelalte odrasle, n-or să prefere regescul lăcaş… de CULT!?
Postul TV i-a arătat pe succesoarea Custode a Coroanei, Margareta, şi pe consortul Radu Duda „smerindu-se” în faţa lespedei mormîntului regal, ca şi însoţindu-l pe pr. Caliopie, părînd îngrijoraţi de întîrzierea lucrărilor şi de „asigurarea fondurilor finanţatoare”. Nu e o umilinţă pentru „familia regală” să cerşească bani de la buget, din donaţii? Cînd a venit în ţară, în 1997, regele Mihai a declarat că nu vrea „recuperarea averilor” confiscate de regimul din 1948. Ca ulterior, cu toate facilităţile generoase oferite în 2001, ca fost şef de stat, acesta a „împuternicit avocaţii să acţioneze pentru recuperarea întregii averi a Casei Regale” (prof. univ. dr. Ioan Scurtu, în Istoria românilor în timpul celor patru regi, vol. 4, 2010). Care, din sursele citate în carte, era estimată la circa 300 milioane de euro!
Încheiem cu cîteva versuri din poemul lui Adrian Păunescu: „Hai, întoarce-te cu faţa, chip regal cu ochii vineţi,/ Pe cînd voi, lăudătorii, n-are rost să vă abţineţi,/ Daţi REPUBLICA la tîrguri, să o vîndă precupeţii/ Şi-ntr-o clipă de uitare, lanţuri neamului puneţi-i!… Mergi la vamă, tristă mamă, ca să vezi ce s-o alege,/ Că-n pachet, străinătatea ţi-a trimis acelaşi rege!”