Joi dimineaţă, academicianul Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, cetăţean de onoare al comunei Giuleşti (2013), a vizitat primăria de pe Mara şi a avut o întâlnire cu noul primar dr. Laurenţiu Batin, consilierii locali, preoţii ortodox (Ioan Vraja) şi greco-catolic (Ştefan Dunca), secretarul primăriei (jr. Gheorghe Moldovan), tinerii din ansamblul folcloric ”Mestecăniş” condus de prof. Ileana Rednic, cadre didactice etc.
Noul primar i-a prezentat oaspetelui sediul proaspăt renovat al primăriei şi un scurt istoric al comunei Giuleşti, cu satele Berbeşti şi Fereşti.
Redăm un fragment din discursul presărat cu umor al dlui academician Alexandru SURDU: ”Vă mulţumesc că m-aţi invitat în mijlocul dv., în calitatea mea de Cetăţean de Onoare al comunei Giuleşti. Titlul l-am primit în cadrul unei frumoase festivităţi, urmată de cântece şi joc popular. Au fost de faţă PS Sa Iustin Sigheteanul, actorul Dorel Vişan. Atunci am văzut şi Troiţa Rednicenilor. Am fost şi la Berbeşti, când s-a sfinţit Troiţa ridicată în memoria eroilor noştri şi ai celor străini, care şi-au dat viaţa pe tărâmurile acestea, în Primul Război Mondial. În 2018, vom avea o sărbătoare mare în legătură cu cinstirea eroilor noştri, dar nu trebuie să uităm că Războiul a pornit în 1916, când militarii acestor locuri au şi început luptele. Nişte lupte pe care distinsul primar al dvs., dr. Laurenţiu Batin, le-a descris într-o carte monumentală, în două volume (prefaţată de academician Alexandru Surdu), pe care să le-o dai şi lor (elevilor prezenţi) să o vadă. Nu să o citească, că e greu de citit, dar să se uite la poze, să vadă acolo liste cu eroii maramureşeni ale căror nume le găsim până în zilele noastre răspândite la locuitorii de astăzi ai Marmaţiei, de la Baia Mare, la Borşa, chiar şi în Braşov, unde găsim unele nume de maramureşeni (Iuga, Dunca). Din această zonă binecuvântată de Dumnezeu, lumea pleca şi aţi avut noroc că nu venea! Să vedeţi ce se întâmplă în localităţile în care mai mult se vine decât se pleacă, de nu mai ştii care este localnic şi care este venetic. Cu ocazia înfiinţării Asociaţiunii ˋBogdan-Dragoşˋ a urmaşilor nobilimii maramureşene, am constatat că întregul Maramureş este presărat cu nume care figurează în listele vechi ale nobilimii maramureşene. Nu ştim dacă toţi sunt descendenţi direcţi ai acelor nobili. Despre o parte dintre ei, cei din Giuleşti, a vorbit dl. primar în cuvântarea domniei sale. Prin noua Asociaţiune, avem ocazia să ne aducem aminte de toţi şi să facem lucruri frumoase pentru ţara asta a Maramureşului, pentru marmaţienii noştri, cum ne place nouă să-i numim.
Trebuie să vă aduc aici un călduros salut din partea preşedintelui Academiei Române, academicianul Ionel Valentin Vlad, care este un fiu ilustru al acestor locuri. După mamă, se trage din familia Timiş de Borşa, după tată se trage din familia Vlad de Sălişte. Este un mare iubitor al Maramureşului, iar dvs. trebuie să vă mândriţi cu el, pentru că este preşedintele Academiei, care este cel mai înalt for cultural şi ştiinţific al românilor de pretutindeni. Este mare lucru să fii preşedinte al Academiei Române! Această onoare o are conjudeţeanul dvs., conmarmaţianul dv., Ionel Valentin Vlad. Domnia sa are în pasul Prislop un teren în proprietate, pe care vrea să-l doneze pentru a se ridica un fel de fort reprezentativ al Maramureşului, care să ne amintească faptul că pe acolo s-au dus Bogdan şi Dragoş spre Moldova. Preşedintele Academiei Române va participa şi în vara aceasta, la Săliştea de Sus, la un Festival Naţional al Spiritualităţii Maramureşene, care se desfăşoară în fiecare an, cu participarea unor distinşi savanţi din Academia Română, cercetători, lingvişti, istorici, economişti care vorbesc despre locurile acestea, despre trecutul glorios al strămoşilor dvs. şi despre ceea ce mai poate face în continuare, pentru păstrarea frumoaselor tradiţii pe care le aveţi, pentru păstrarea moştenirii care v-a fost lăsată. În satele acestea, se păstrează şi credinţa noastră creştină, în mod deosebit şi am avut ocazia să particip la câteva sărbători, mai ales de Sfânta Maria, şi să văd Slujbele deosebite care se ţin cu această ocazie şi procesiunile care colindă din sat în sat, până ajung la casele lor. Am văzut cum stau bătrânii la porţi, aşteptând să treacă cortegiul cu praporii bisericii şi cu cântecele tinerilor coconi şi cocoane, să se împărtăşească fiecare din sufletul, din spiritul, din duhul sfânt al sărbătorii. Este un lucru deosebit, care nu se mai petrece prin alte locuri. Chiar îmbrăcămintea aceasta frumoasă, în care predomină albul, care reprezintă credinţa şi curăţenia, sunt dătătoare de seamă pentru sufletul marmaţienilor, care este unul dintre cele mai elevate dintre toţi locuitorii ţării noastre. Şi, fiindcă suntem la fruntariile ţării, trebuie să aducem şi o laudă primarului dvs., care a fost un străjer destoinic la graniţa ţării. A fost cunoscut de toată lumea. Numele dânsului a ajuns să fie rostit şi în capitala ţării. Aveţi în fruntea comunei un bărbat frumos şi deştept, care scrie cărţi şi citeşte cărţi, înainte de a le scrie pe ale lui, pe care are grijă să le citeze. Am avut ocazia să fiu unul dintre cei care au contribuit la înfiinţarea, în Baia Mare, a Şcolii Doctorale şi sunt mândru că printre absolvenţii de vază ai acestei şcoli se numără şi Laurenţiu Batin, primarul din Giuleşti. Mă bucură că sunt în mijlocul dvs., că văd coconii ăştia frumoşi, văd fetele frumoase şi locurile deosebite în care trăiţi. Locuri binecuvântate de Bunul Dumnezeu. Aici a existat o civilizaţie deosebită despre care au scris şi vor scrie etnografii, folcloriştii, toponimiştii noştri, o civilizaţie rurală deosebită. Aici, satele se înşiră ca oraşele în alte locuri. Ele au fost locuite de către înaintaşii dvs., nobili cu titluri şi grade nobiliare deosebite. Amănunte o să vedeţi în cadrul ASOCIAŢIEI DRAGOŞ – BOGDAN A URMAŞILOR NOBILIMII MARAMUREŞENE. (N.N. Legal constituită, Asociaţia – deschisă oficial, joi, 14 iulie, la Sighetu Marmaţiei – se află sub patronajul Academiei Române, preşedinte de onoare fiind academicianul Alexandru Surdu).
Sper ca primarul dvs. să fie bun, să aibă judecată dreaptă, n-o să părtinească pe nimeni, o să-i ajute pe toţi. Să pună la punct biblioteca din cadrul Căminului Cultural. Cu promisiunea preşedintelui Academiei Române, noi o vom dota cu cărţi deosebite referitoare la istorie, etnografie, toponimie. Probabil se va putea face şi un fel de mic institut de cercetări în această zonă. Pe vremuri, primăriile aveau câte un statistician, care avea misiunea de a aduna toate numele de persoane, ocupaţia lor, numele locurilor, izvoarelor. Până atunci, eu vă doresc să duceţi o viaţă îmbelşugată, să vă bucuraţi de viaţă. Vă aduc şi salutul şaguniştilor braşoveni, din rândul cărora fac şi eu parte: SERVUS!”
