Vineri, 27 mai 2016, Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian, Întâistătătorul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, a fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 95 de ani.
Sărbătoreasca zi a Arhiereului, cinstit de întreaga ţară, care este privit de credincioşii maramureşeni şi sătmăreni, dar şi din alte eparhii, ca un sfânt, a avut loc în Paraclisul Episcopal din Baia Mare, cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, unde Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba Te-Deumu-lui, în prezenţa unei mulţimi impresionante de credincioşi şi oficiali.
A venit de la Cluj să se roage pentru Întâistătătorul maramureşean şi să-i ureze „La mulţi ani!” Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care i-a oferit cele mai mari distincţii ale Mitropoliei – Engolpionul cu icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula şi „Crucea Transilvană”.
„Încă de atunci, de când eram mititel, şi nu ştiam că există mai multe mănăstiri în ţară, a spus Î.P.S. Mitropolit Andrei, ştiam că există un singur stareţ la Rohia: era stareţul Justinian. Influenţa duhovnicească a Înaltpreasfinţitului zeci de ani s-a revărsat copleşitor peste tot ţinutul şi nu numai peste tot ţinutul, pentru că s-au bucurat de prezenţa Înalpreasfinţiei Sale, mai apoi, şi credincioşii din mijlocul Transilvaniei, şi alţi călugări şi credincioşi din ţară, şi atunci, pe bună dreptate, ziceam că n-avem mai mulţi părinţi şi Î.P.S. Justinian este părintele nostru, al episcopilor, al clericilor şi al credincioşilor din această binecuvântată eparhie. Şi atunci, şi noi, fiii duhovniceşti, trebuie să răspundem cu aceeaşi măsură”, a spus Î.P.S. Andrei.
Vorbitorul a amintit de patru virtuţi ale Arhiepiscopului Justinian, aşa cum le-au avut marii părinţi de odinioară, când era vorba de fiii lor duhovniceşti: îi primeşte pe toţi cu mult drag, pe toţi îi iubeşte cu putere, pentru toţi se roagă lui Dumnezeu şi, în al patrulea rând, la toţi le poartă sarcinile duhovniceşti”, a spus ÎPS Mitropolit Andrei.
Din partea Centrului Eparhial şi a truditorilor de aici, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul i-a înmânat Î.P.S. Justinian o icoană cu Învierea Domnului, pentru că suntem în perioada de lumină dintre Înviere şi Înălţare la Cer, precum şi un mare coş cu flori albe, semn al iubirii pe care i-o poartă întreg Centrul Eparhial. „Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian este ctitorul reînviatei Episcopii a Maramureşului şi Sătmarului, care, răstignită de atâtea ori în istorie, a reînviat de fiecare dată. De data aceasta, Episcopia noastră, prin temelia care s-a pus de Î.P.S. Justinian, va dăinui atât cât va ţine acest ţinut şi credinţa, va dăinui în istorie şi odată cu ea va dăinui neamul nostru românesc împreună cu credinţa şi identitatea lui”, a spus P.S. Iustin Sigheteanul.
În încheiere, a vorbit Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian, vădit emoţionat. „Ne-am adunat cu inimă şi cu suflet curat să sărbătorim 95 de ani de viaţă ai mei. Împreună, vă rog, să mulţumiţi lui Dumnezeu toţi, că Dumnezeu m-a ajutat să trăiesc aceşti 95 de ani din plin. Am trăit din plin viaţa duhovnicească. De aceea mulţumesc lui Dumnezeu în primul rând, Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh, Maicii Domnului şi tuturor Îngerilor şi Sfinţilor, pentru că mi-au ajutat. Dacă mi-a da Dumnezeu dreptul să mă rog şi după ce voi pleca de aici, nu vă voi uita niciodată. Aşa cum vă văd acum, în vecii vecilor vă voi vedea pe toţi. Mă voi ruga lui Dumnezeu pentru mântuirea voastră, a tuturor, a neamului nostru binecuvântat, a ţării noastre”, a spus Înalpreasfinţitul Părinte Justinian.
Felicitările au fost, apoi, adresate sărbătoritului în sala de Consiliu a Eparhiei, unde au venit oficialităţi de prim rang din cele două judeţe, Maramureş şi Satu Mare, protoiereii şi secretarii lor, preoţi şi monahi, credincioşi, ostenitorii Centrului Eparhial, cu flori şi mici cadouri, simbolice, dar toţi cu gândul curat de se ruga ca Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Justinian să trăiască încă mulţi ani de aici înainte, ca să se poată ruga pentru cât mai mulţi credincioşi din această ţară.
A fost o sărbătoare frumoasă şi emoţionantă, o sărbătoare a bucuriei în jurul Arhiepiscopului Justinian al Maramureşului şi Sătmarului. În jurul celui care de multe mii de ori s-a rugat în genunchi pentru ca Dumnezeu să ierte păcatele oamenilor, să-i întărească în credinţă şi să le dea putere să treacă peste toate greutăţile vieţii.
A traversat vremurile tulburi ale comunismului Înaltpreasfinţitul Justinian, iar la Rohia era ca un far de veghe care strălucea pe cerul credinţei şi spre care se îndreptau, în vremurile grele ale comunismului, pentru un sfat şi o îmbărbătare, cei care aveau necazuri şi veneau să se sprijine pe vorba Înţeleptului Justinian. Indiferent de funcţiile pe care le aveau. Iar vorbele Sale erau mângâiere şi alinare, erau balsam peste rănile deschise, care dureau, la propriu şi la figurat, erau sfaturi date din inspiraţie dumnezeiască sub oblăduirea Sfântului Duh, pentru că Î.P.S. Justinian este trimisul lui Dumnezeu ca să mai îndrepte ce este de îndreptat pe pământ. De aceea îl ţine Dumnezeu şi ne rugăm să îl ţină cât mai mult, ca să ocrotească acest colţ de ţară cu rugăciunile şi sfinţenia sa. Să ne ocrotească pe noi toţi. Pentru că la Înaltul Justinian au venit pentru binecuvântare şi un sfat bun nu numai cei mai mari oameni ai ţării, ci vin episcopi şi mitropoliţi ai Sfântului Sinod. Vin oameni învăţaţi ai neamului. Vin ca la un părinte sufletesc, pentru a fi luminaţi, pentru a primi o vorbă înţeleaptă. Pentru că, vorbind de Înaltul Justinian, vorbim de unul din înţelepţii neamului românesc. Şi unul dintre marii rugători. Vorbim de un sfânt în viaţă.
