Unde sînt fondurile europene?

1
554
Editorial Graiul Maramureşului

Prin aderarea la Uniunea Europeană, ne-am pus mari speranţe în fondurile europene nerambursabile. După aproape zece ani, constatăm că în fiecare unitate administrativ teritorială s-au realizat investiţii şi pînă în 2020 există şanse ca toate comunele să aibă reţele de apă potabilă, canalizare şi drumuri asfaltate. Rol important în atragerea banilor comunitari au primarii şi consilierii locali. Aceasta este de fapt miza cea mai importantă a alegerilor locale!
Statul a luat tot felul de măsuri de stimulare a scrierii de proiecte pentru atragerea de fonduri nerambursabile. În judeţul Maramureş, autorităţile şi instituţiile publice au derulat 182 de proiecte din fonduri europene post-aderare, din care doar 73 au fost finalizate. Din cele 1,8 miliarde de lei, am absorbit mai puţin de jumătate! Discuţia este complexă: Carta Albă a fondurilor europene riscă să devină cartea neagră a fondurilor europene, dacă primarii şi consilierii locali pe care îi vom alege în 5 iunie nu vor pune accent pe dezvoltarea comunităţilor, pe construirea reţelelor de infrastructură. Fără apă, canalizare şi drumuri, nu putem vorbi de nimic altceva mai important!
România are un Minister al Fondurilor Europene, însă acesta a selectat în ultima vreme doar două proiecte: extinderea reţelei de canalizare menajeră din Coruia şi Culcea şi alimentarea cu apă şi canalizarea din Viile Apei. Observăm că au fost alocate fonduri pentru proiecte mici, de cîte 1-2 milioane de lei. Prin PNDR, POR, POSDRU, POS Mediu, POS Capacitate administrativă, gradul de absorbţie este de 40%, realizat pe seama proiectelor mici. Cele mari, de ordinul a sute de milioane de lei, trenează. În situaţie critică este alimentarea cu apă potabilă a comunelor din judeţul Maramureş. Stagnarea se datorează întîrzierii finalizării investiţiei Baraj Runcu pe rîul Mara, care va avea capacitatea să alimenteze jumătate din localităţile judeţului nostru. Sursele actuale nu asigură calitatea apei la robinet, nu sînt respectate normele igienico-sanitare. În 2015, igieniştii de la Direcţia de Sănătate Publică au suspendat distribuirea apei în reţelele publice din 21 de comune. În trei cazuri, deficienţele au putut fi remediate, fie au fost găsite surse/puţuri alternative de apă. În altele, sînt necesare fonduri importante pentru construirea de noi sisteme, sigure, de acoperire a consumului de apă potabilă. Iar în zeci de comune, alimentarea cu apă se face din fîntînile de suprafaţă (cu pericol de infestare), iar apele uzate curg pe şanţ (aici, fosele septice obligatorii ar fi un pas înainte). Constatăm că, în anul 2016, jumătate dintre gospodăriile maramureşene n-au apă la robinet! Primarii ce vor fi aleşi ţintesc spre primul obiectiv major: cuprinderea în buget a sumelor necesare pentru realizarea obiectivelor de investiţii, în vederea asigurării alimentării cu apă potabilă în condiţii igienico-sanitare corespun­ză­toare pentru populaţie.
Maramureşul a reuşit şi cîteva proiecte mari, cum este Spitalul, Aeroportul, drumul spre Cavnic, podul peste Someş, însă impresia generală este de întîrziere a dezvoltării. Cauzele nu le putem înţelege, de vreme ce au existat bani pentru investiţii neprioritare: reparaţiile de cămine culturale, şcoli (fără elevi), baze/săli de sport şi parcuri în sate pline de grădini. Pentru viitorul ciclu european, pînă în 2020, facem pregătiri. Primarii încearcă să-şi atribuie merite mai mari decît au în obţinerea de fonduri nerambursabile, căci în realitate depinde de consilierii locali să aloce fonduri suficiente pentru întocmirea de proiecte cîştigătoare. Strategia de dezvoltare trebuie să plece de la introducerea reţelelor de apă potabilă şi canalizare în toate satele şi oraşele. Alegerile locale ar fi bine să aducă în faţă administratori publici pricepuţi!
• Lupta pre-electorală îi face pe unii candidaţi să uite măsura. În loc să identifice punctele slabe ale guvernării locale şi să propună soluţii credibile de dezvoltare, unii recurg la insultarea consecventă a contracandidaţilor. Este clar că aceşti politicieni arţăgoşi n-au ce căuta în fruntea administraţiilor locale! Dacă îi jignesc pe adversarii politici, aşa vor face şi cu cetăţenii.

1 COMENTARIU

  1. Intrebare. Din programele europene de finanțare pentru IMM-uri, sesiunea 2014-2020, până în prezent, după aproape 2,5 ani nu s-a lansat nici un program de finanțare. Cunoasteti vre-un politician, vre-o uniune, vre-o organizație, sau vre-un ziar care care să fi intervenit public, să fi avut vre-o poziție față de această situație ?

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.