Noul Cod fiscal şi procedura fiscală cu normele de aplicare are 944 de pagini. Noi, contribuabilii de rînd, respectăm Codul fiscal, dar circa 40% respectă mai degrabă “Codul evaziunii fiscale”! Guvernul Cioloş are datoria să pună piciorul în prag, îl încurajăm pe premier să ia măsuri ferme, precum este aceea ca de la 1 iunie 2016 să publice lista neagră a rău-platnicilor şi evazioniştilor.
Dacă Guvernul nu va impune ordinea în domeniul fiscal, atunci cei corecţi vom trece în tabăra infractorilor fiscali şi statul se va destrăma. Reforma în sistemul de colectare a impozitelor şi taxelor este tărăgănată şi după un succes relativ vine o veste rea şi tot aşa mergem, un pas înainte şi unul înapoi…
S-a introdus de curînd o nouă regulă: contribuabilul trebuie să depună declaraţia 088, legată de înscrierea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată. Este adevărat, legea nu le mai dă voie administratorilor prinşi făcînd evaziune fiscală să mai conducă firme şi să mai desfăşoare activităţi economice plătitoare de TVA. Legea este bună, dar am fi naivi dacă am crede că infractorii fiscali se lasă uşor de fraude. TVA-ul este principala sursă a bugetului de stat, ceea ce arată marasmul în care se află economia. Statul trăieşte din taxa de consumaţie, nu din impozitele pe venit. Nimeni nu mai are profit, nimeni nu mai e dispus să producă. Guvernul tehnocrat Cioloş mai are timp să aducă ceva îndrăzneţ, să îngrădească evaziunea fiscală.
Hoţii cu guler alb gem de durere că izvorul de bani de la stat a fost oprit prin declaraţia 088! Nu le plîngem de milă, deoarece deja au găsit alte căi de a fenta statul. E prea greu să lucrezi prin firmă, ai nevoie de salariaţi, sediu, contabil, plan de afaceri… Şmecherii fac afaceri la negru, mimează că deţin o firmă, nu dau bon sau chitanţă fiscală. Dacă ceri factură, îţi spun deschis că lucrează la negru. “Dacă vrei să faci afaceri la negru, hai cu mine!”. Guvernul Cioloş trebuie să reacţioneze rapid, să introducă declaraţia de venituri şi cheltuieli, astfel ca serviciile, prestările, vînzările să fie impozitate peste tot. Politica fiscală este piatra de temelie, cel mai sensibil punct din politica unui stat.
Din păcate, prim-ministrul acţionează cu a sa blîndeţe, serviciul antifraudă fiscală pentru judeţul Maramureş se află tocmai la Oradea. Dacă vrei să reclami că în piaţă nu se dă nici o chitanţă fiscală, că frizerii nu taie bon, nici taximetriştii, nici preoţii, nici doctorii care iau ciubuc, nici chiriaşii nu vor contracte înregistrate, trebuie să depui reclamaţia la 200 km distanţă! Chiar dacă am avea conştiinţă civică, statul nu se arată prea interesat să sancţioneze infracţiunea fiscală. Sîntem nedumeriţi, deoarece Guvernul are obligaţia să administreze acest domeniu al colectării impozitelor. Infractorii fiscali îşi induc insolvenţa şi scapă de datorii. Trecerea firmelor în insolvenţă se face mult prea uşor, este o cale de a nu plăti datoriile, nu de-a le plăti. Legea insolvenţei face mai mult rău decît bine!
De la 1 iunie, am dori să vedem pe site-ul ANAF lista cu datornicii, însă n-ar fi suficient. Măsurile ferme de combatere a evaziunii fiscale trebuie completate cu măsuri de informare a publicului. Nu aş cumpăra o marfă de la un comerciant evazionist fiscal, iar acest comportament extins ar avea efecte benefice pentru firmele care îşi achită debitele către stat şi furnizori. Dacă Cioloş va acţiona cu vorba rugătoare, corupţia va deveni canceroasă şi se va transforma în reţea mafiotă şi va sufoca societatea. Cioloş trebuie lăsat să continue reforma fiscală, fără presiuni cu ghiont politic. O sugestie: plăţile cash ar trebui reduse drastic!
