Poştaşii trec la proteste

Poştaşii din întreaga ţară încep în această lună acţiunile de protest. În fiecare judeţ vor fi organizate pichetări, în semn de nemulţumire faţă de salariile mici şi condiţiile dificile de muncă. Prezent în Baia Mare, liderul Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, Matei Brătianu, a declarat că, înainte de sărbătorile de Paşti, acţiunile sindicale nu vor fi zgomotoase, ci tăcute, în semn de respect faţă de marele praznic al Învierii Domnului. Este al 27-lea judeţ în care liderul de sindicat de la nivel central a ajuns în această perioadă. Acesta şi-a propus să ajungă în toate zonele ţării pentru a lua „pulsul” la nivelul fiecărui oficiu judeţean al poştei.

Revendicări salariale

Angajaţii din Poşta Română sunt tot mai nemulţumiţi de condiţiile în care sunt nevoiţi să lucreze. Oamenii se consideră nedreptăţiţi şi cer salarii mai mari, arătând că munca lor e una complexă şi că ar trebui să fie plătită mai bine. ” Salariul mediu net al unui poştaş nu depăşeşte 1.300 de lei. Este foarte greu de trăit aşa. Sunt salariaţi care au un salariu mult mai mic, deoarece lucrează cu jumătate de normă sau cu 6 ore. Aproximativ 40% din salariaţii din Poştă Română vor avea salariul în jurul salariului minim pe economie. Munca poştaşilor e una complexă. Cei din mediul rural sunt un fel de mini-oficii ambulante, deoarece lumea nu numai că primeşte de la ei scrisori, mandate, colete, ci şi realizează depuneri pentru alţi destinatari din ţară. Noi am solicitat o creştere salarială de 200 de lei. Vrem o sumă fixă pentru fiecare”, a declarat liderul SLPR, Matei Brătianu.
Vor să intre mai repede în pensie
O altă solicitare a sindicaliştilor face referire la includerea poştaşilor, a agenţilor poştali şi a lucrătorilor din tranzite, în condiţii speciale de muncă. Acest lucru le-ar da şansa să intre în pensie mai repede cu cel puţin opt ani. „E din ce în ce mai greu, nu poţi pune un om la 60 de ani sau la 65 de ani să meargă cu 15 kilograme atârnate de gât, câte 2-10 km pe jos, în arşiţă, pe viscol, ninsoare. Argumentul nostru este că un factor poştal iese la 30 de grade căldură, intră într-o clădire unde este aer condiţionat, iese iar la 30 de grade. La fel iarna: de la -20 de grade intră în locuinţe încălzite, iese iar, ceea ce produce o decălire accentuată a organismului. Pe de altă parte sunt boli care nu au fost analizate aşa cum trebuie. Noi trebuie să identificăm aceste boli ca boli profesionale: reumatism, hernie de disc, artrită, boli ale coloanei cervicale. Toate acestea sunt boli ale aparatului locomor. Va trebui să arătăm frecvenţa lor pentru a intra în categoria bolilor profesionale, să putem să-i includem în această grupă de condiţii de muncă speciale, să poată pleca cu cel puţin opt ani mai repede în pensie”, a adăugat Matei Brătianu. De asemenea, pe lista de revendicări figurează acordarea unui spor de 35% din prima zi pentru cel care prestează activitatea altui coleg.

Tumoră politică în Poşta Română

Liderul de sindicat a mai arătat că după fiecare alegeri parlamentare, Com­pania Naţională Poştă Română se „căptuşeşte cu o tumoră de angajaţi politic”. Din 2009 şi până acum, la conducerea companiei s-au perindat cinci directori generali. Problema este că de fiecare dată un director general vine cu alte câteva persoane cărora le face loc la conducerea unor departamente sau chiar le creează departamente unde să fie încadraţi, pe salarii consistente, după cum susţine reprezentantul poştaşilor. Sindicalistul consideră că, dacă ar pleca aceşti oameni cu care s-a pricopsit compania, s-ar elimina unele cheltuieli nejustificate. „În ultimii opt ani ne-am căptuşit cu vreo 400 de oameni care sunt foarte bine plătiţi, de care nu e nevoie. Salariul pentru un angajat din această categorie e cât salariul a 4-5 oameni. Vom cere să se facă o analiză, să se verifice programul REVISAL cu angajaţii din 2009 şi să vadă cât au avut salariul la angajare şi ce salariu au azi”, a precizat Matei Brătianu. Sindicaliştii au mai arătat că în această lună îşi încep acţiunile sindicale. Într-o primă fază vor fi organizate pichetări şi mitinguri, iar după sărbătorile pascale se vor continua protestele.