Grupul de Acţiune Locală (GAL) Maramureş-Vest a avut o întâlnire cu localnicii din comuna Mireşu Mare. Scopul acesteia a fost acela de a vedea nevoile producătorilor din zonă, de a se consulta cu ei şi totodată de a stabili viitoarea strategie a grupului, în noul exerciţiu financiar.
Strategia trebuie concepută şi depusă la Bucureşti până cel târziu la începutul lunii viitoare: „Suntem în perioada de animare, fostul GAL încheindu-şi activitatea şi pornim următorul pentru perioada 2014-2020. Astfel, suntem în plină campanie de consultare a cetăţenilor, a persoanelor juridice care doresc să iniţieze proiecte sau să ia la cunoştinţă posibilităţile de finanţare. De asemenea, ne luăm noi parteneri pe lângă cei vechi pe care i-am avut, să intre ca şi membri în GAL Maramureş-Vest şi ne pregătim strategia de dezvoltare a grupului de acţiune locală, care va fi finalizată prin data de 6-7 aprilie, cu depunere în 8 aprilie la Bucureşti”, a declarat Titel Caoşan, director executiv GAL Maramureş-Vest.
GAL-ul, una dintre puţinele variante
de a accesa fonduri
Reprezentantul grupului de acţiune locală crede că această formă de asociere este cam singura prin care producătorii pot accesa finanţări: „Oamenii sunt receptivi, majoritatea au mai participat la asemenea întâlniri în perioada 2007-2013. La fel şi atunci, am anunţat fiecare sesiune de lansare a proiectelor, pe fiecare măsură pe care am avut deschidere de finanţare. Marea majoritate ne ştiu, sunt cam aceeaşi oameni care au activităţi în diverse domenii, dar fiecare produc câte ceva. Deci ei şi-au cam dat seama că este singura variantă prin care pot obţine finanţări şi reuşesc, într-un fel sau altul să-şi comercializeze marfa, că până la urmă ăsta-i scopul fiecăruia”, a explicat Titel Caoşan.
Bani mai puţini în acest an
Până în prezent puteau intra ca parteneri într-un grup de acţiune locală şi persoanele fizice. Din acest an însă, există o restricţie care prevede că doar persoanele juridice (asociaţii familiale, pfa-uri, srl-uri etc.) pot accesa fonduri prin grupurile de acţiune locală. Totuşi există o excepţie prin care persoane fizice pot intra ca şi membri în GAL, dar cu o condiţie: trebuie să fie specialişti cu documente în domeniu. În ceea ce priveşte fondurile existente, acestea sunt mai mici decât anii trecuţi. „Noi ne-am aşteptat ca să avem dublu fonduri, cum ni s-a promis. Am avut înainte 2,8 milioane de euro şi ne-am aşteptat să avem acum undeva la 4-5 milioane, dar ni se va aloca circa 1,6-1,7, maxim 1,8 milioane de euro pentru că se merge pe o formulă teritoriu plus populaţie. Prin formula aceasta ne scade suma alocată”, a spus reprezentantul GAL-ului.
Merg pe idei inovatoare
Strategia de concepere a viitoarelor proiecte pe care le vor depune în noul exerciţiu financiar se va schimba puţin faţă de trecut. Grupul va încerca promovarea unor zone ca brand-uri locale şi nu numai atât. Direcţiile către care se vor îndrepta vor fi şi în domeniul criogeniei, turismului, sau cel eco: „Noi, GAL-urile începem să mergem acum pe măsuri inovatoare, încercăm să aducem două, trei măsuri sub aceeaşi umbrelă, încât să reuşim să satisfacem nevoile din comunitate. Dar momentan am ajuns la faza în care consultăm la nivel de comunităţi, suntem undeva la jumătate: din cele 15 avem vreo 7 făcute deja şi atunci vom stabili strategia la final de lună, însă încă nu ştim exact care sunt măsurile ce se vor regăsi în strategia noastră, de dezvoltare. Important este că cei care doresc pot să vină la noi oricând, le stăm la dispoziţie, le oferim consultanţă gratuită”, a conchis directorul executiv al GAL Maramureş-Vest.
Desfacerea produselor, o problemă acută
Oamenii produc, dar nu au unde-şi vinde marfa, sau cine să le facă marketing, aşa că grupul de acţiune locală vine în sprijinul lor, atât pentru partea de procesare, cât şi la capitolul de depozitare sau vânzare, astfel încât oamenii să-şi poată vinde produsele. „Aş dori să fac un proiect pentru maşini frigorifice de transport ca să pot duce marfa la magazine pentru vânzare”, a declarat Gheorghe P., producător. „Eu vreau să fac o pensiune pe raza comunei, am şi o fermă de animale şi doresc să îmi desfac acolo produsele bio, deci să fac agroturism. De asemenea, vreau să realizez şi o cultură de zmeură, că am văzut că rezistă şi merge bine”, a spus doamna Viorica, producător. „Ar fi bine să avem nişte depozite frigorifice, aici mai aproape de noi, dar şi de oraş, unde să ducem legumele produse şi să le vindem en-gros, ca să scăpăm de problema desfacerii produselor”, a spus un alt producător. De asemenea, s-a vehiculat şi varianta trocului între producătorii din aceeaşi zonă sau din locuri diferite. În acest fel banii ies din discuţie, cel puţin parţial, dacă nu total.
Peste 50 de proiecte finanţate până acum
În perioada 2007-2013 GAL Maramureş-Vest a avut un total de 52 de proiecte depuse şi tot atâtea finanţate. Acesta este şi motivul pentru care grupul de acţiune locală a ajuns şi pe locul şapte, la un moment dat, la nivel naţional, în ceea ce priveşte atragerea de fonduri, entitatea absorbind practic toţi banii care i-au fost alocaţi. Ei speră ca şi în acest nou exerciţiu financiar să se întâmple la fel. Grupul de acţiune locală cuprinde comunele Ardusat, Ariniş, Asuaju de Sus, Băseşti, Băiţa de Sub Codru, Cicârlău, Fărcaşa, Gârdani, Mireşu Mare, Oarţa de Jos, Pomi (judeţul Satu Mare), Sălsig, Satulung, Tăuţii Măgherăuş şi Valea Chioarului.
