În comuna Budeşti, mărţişorul este făcut din lînă toarsă subţire. Firele înfăşoară o bucăţică de draniţă tăiată sub formă de pătrat, 2/2 cm. Şnurul împletit în două culori semnifică firul vieţii, continuitatea frumosului şi bunătatea sufletului. Mărţişoarele sînt oferite persoanelor dragi, în luna martie – are loc un schimb între fete şi feciori. Fetele poartă mărţişorul pe mînecă, la gît sau pe gulerul cămăşii. Băieţii le agaţă la cuşmă sau clop. Cînd înfloresc mălinii, mărţişorul este legat de-o crenguţă şi se rosteşte o dorinţă / o rugăciune – oamenii cred că toate se împlinesc. La începutul lunii martie, cu mic, cu mare, budeştenii fac mărţişoare (sau cel puţin aşa era înainte vreme). Sătencele confecţionează mărţişoare din lînă sau mătase naturală (mai nou). Într-o jumătate de oră, poţi face o inimioară, o luşcă, o floare de păpădie, un fluture, forme geometrice cu scara vieţii (pătrat, romb, cerc), trifoi cu patru foi şi alte modele de-o autenticitate eternă. Budeştenii se bucură de acest minunat dar şi au bucuria să poarte mărţişor, le aduce noroc şi împlinirea dorinţelor. Foto: copiii din Budeşti învaţă să confecţioneze mărţişoare din lemn şi lînă, la căminul cultural. (Gheorghe IOSIP)
