Vrem ori nu vrem, rolul mineritului şi al metalurgiei din această parte de Nord a ţării nu poate fi ignorat. De ultimă oră, avem veşti îmbucurătoare, una fiind declaraţia lui Constantin Borc, vicepremier şi ministru al Economiei, privind intenţia Guvernului de a investi pentru extracţia şi prelucrarea cuprului de la Roşia Poieni, Moldova Nouă şi Baia Mare. Topirea în afara ţării nu este o soluţie bună – chinezii transportă în butoaie minereul cuprifer extras şi selectat la Roşia Poieni şi nu sînt corecţi privind cantităţile excavate (extrase)! Domnia sa a declarat că trebuie să ne adaptăm industria, inclusiv industria de apărare (aici este cheia!), la nevoile ţării şi la poziţia sa geografică (cu conflicte militare!). Pe de altă parte, pentru Proiectul naţional „Mineritul în slujba dezvoltării durabile a României”, sub coordonarea Secţiei Petrol, Mine şi Geonomie din cadrul Academiei Române, a fost stabilit colectivul de elaborare a Rapoartelor pe regiuni miniere, care urmează să fie finalizate (colectarea datelor şi întocmirea rapoartelor) pînă la sfîrşitul lunii martie 2016.
În ce priveşte aurul din bazinul Baia Mare, toate zăcămintele compuse din sulfuri au conţinuturi de aur şi argint, care se extrag deodată cu plumbul, zincul şi cuprul. Destul de rar se iveşte aur nativ, s-a extras la minele Valea Roşie şi Dealul Crucii din Baia Mare. În anul 1938, România era a doua ţară producătoare de aur în Europa. Rezerva de aur a B.N.R, în 1940, a fost de 140 de tone (mai mult ca azi, 103 t). De altfel, în perioada interbelică, aurul României provenea 2/3 de la minele din Apuseni şi 1/3 de la cele din bazinul Baia Mare, cînd conţinutul în aur al zăcămintelor din Maramureş era de 10-35 g/t aur şi 24-72 g/t argint. După anul 1990, au fost puse în evidenţă noi zăcăminte aurifere, la Bixad şi Cămârzana – Oaş. Desigur, acum, după o sută de ani de extracţie, conţinuturile sînt cu totul altele. Dar dacă va exista voinţă politică şi susţinere, mineritul românesc poate fi revigorat. Ar fi folosite şi construcţiile industriale miniero-metalurgice, care astăzi arată ca după un … bombardament.
Aurel PANTEA
