CORESPONDENŢĂ DIN ITALIA – Sculptorul sighetean Mihai Borodi, premiat la Florenţa pentru pictură

International Prize „Leonardo da Vinci”- Universal Artist, acordat de data aceasta pentru pictură, la Florenţa (Italia), înseamnă pentru artistul român o recunoaştere a bravurii sale, ca artist complet, aşa cum a remarcat criticul de artă italian Salvatore Russo la Festivitatea de premiere care a avut loc în monumentala sală a Palatului Borghese din Florenţa, vineri, 29 ianuarie 2016.
Lucrarea premiată şi publicată în Revista Art International Contemporary ian./feb.2016, intitulată „Apocalipsa”, face dovada unei imaginaţii debordante, în stilul extravagant al vieţii şi atitudinii proprii artistului Mihai Borodi. Adeptul unui simbolism manifest ce implică o distorsiune voită a realităţii cu implicaţii vădite în realitatea de toate zilele. Trăitor în Franţa, artistul are tot timpul nostalgia contemplării spaţiului propriu maramureşean. De data aceasta a realizat o lucrare (operă) care inspiră distrugere şi frică. Aşa cum îl cunoaşteam până acum în ipostaza de sculptor, prin „Apocalipsa”, artistul ne revelează partea ascunsă, arhetipală a psihicului său printr-o viziune de vis cu figuri neobişnuite, revelatoare pentru mesajul ascuns ce trebuie dezvăluit. Actualizările unor asemenea viziuni sunt aşa cum ne spune Jung, de multe ori paradoxale, iar elementul de mister este o componentă a experienţelor personale.
Relevant este însă faptul că odată cu primirea celui de al doilea premiu, la Florenţa, Mihai Borodi devine un artist cunoscut în spaţiul italian, lucru remarcabil pentru un artist român care are în spate o tradiţie şi o moştenire artistică remarcabilă şi care din păcate este puţin promovată de cei care ar trebui să facă mai mult pentru artştii români care merită cu adevărat acest lucru. O întâlnire la Florenţa, după mulţi ani, m-a făcut să rememorez desele vizite pe care Matei Corvin le făcea la Florenţa, unde îşi trimitea copiştii la Biblioteca Laurentiana, pentru constituirea faimosului Fond de Carte Corvinian, al doilea ca mărime după Biblioteca de la Vatican. Într-un Simpozion despre Matei Corvin care a avut loc la Napoli cu câţiva ani în urmă, s-a uitat să se menţioneze faptul că Matei Corvin era fiul lui Iancu de Hunedoara şi căruia Marsilio Ficino i-a dedicat a III-a Carte a Faimoasei sale opere De Vita. Poate îl vom spune noi în timpurile ce vor urma.
Mihai Borodi lasă semne pe unde au păşit înaintaşii noştri şi de aceea nu-i deloc greu de trecut puntea care leagă cele două culturi, italiană şi română, într-un timp când arta autentică deschide fiinţei umane perspectiva existenţială a adevărului, pe care mulţi dintre contemporanii noştri au uitat să-l mai contemple. Mihai Borodi împărtăşeşte arta sa ca o binecuvântare venită din vigoarea poporului român în acest „veac european” cu feţele lui înşelător-utile, apocaliptice.
Prof. Viorel IGNA, Echim VANCEA (Perugia, Italia)