Lucrările la depozitul ecologic de la Fărcaşa continuă, cu toate că proiectul trebuia finalizat încă de la sfârşitul anului trecut. Dacă situaţia terenului pe care se construieşte groapa de gunoi este una clară, acesta aparţinând Primăriei, nu acelaşi lucru se poate spune despre suprafaţa peste care trece drumul de acces către amplasament.
Aceasta nu a intrat nici acum în totalitate în proprietatea statului, pentru a putea fi predată, dar reprezentanţii administraţiei locale spun că procesul este în toi şi nu vor apărea probleme din acest punct de vedere: „Amplasamentul pe care noi l-am predat a fost terenul primăriei. Era practic o păşune neproductivă pe care noi am încercat să o amenajăm din cauză că existau alunecări de teren. La drumul de acces până acolo, în schimb, aici avem unele probleme pentru că este al oamenilor. Dar noi am despăgubit deja o treime din valoarea terenului, deci proprietarii şi-au primit banii, urmând ca până ce vom face dezmembrările şi intabulările să le plătim restul. Din vreo 120 de persoane, doar patru sau cinci nu au fost de acord să dea terenul, pentru că îl au moştenire de la părinţi. Probabil că le vom da teren în schimb sau există şi altă variantă: să-l expropriem. Fiind un drum de interes, putem face acest lucru şi atunci tot obţinem terenurile respective. Cât despre nemulţumirile unora, nimeni nu este încântat că se face o groapă de gunoi, mă gândesc eu, dar cred că va fi o investiţie care, dacă va fi supravegheată şi gestionată cum trebuie, va merge. Gândiţi-vă că am pus în valoare terenuri ce însumează cel puţin 1.000 de hectare ce sunt pe deal, plus pădurea, tot fiind acum conectat prin drumuri asfaltate. Cine mai făcea aşa ceva!”, a precizat Floare Mureşan, viceprimarul comunei Fărcaşa. Cu toate că nu ştie când se va finaliza investiţia, aceasta crede în proiect şi îl susţine necondiţionat.
Părerile localnicilor sunt împărţite
În ceea ce priveşte opinia oamenilor din satul Sârbi, locul unde se construieşte efectiv depozitul, aceasta este atât „pro”, cât şi „contra”. „Eu nu am nimic împotrivă să se construiască depozitul acesta ecologic, cum îi spune, cât timp nu ne afectează mirosul şi gunoaiele. Cei din primărie spun că nu vom avea probleme de acest gen. Sper să fie aşa. În ce priveşte cealaltă parte, economică, cred că investiţiile de aici vor ajuta şi satul nostru”, ne-a spus un localnic din Sârbi. „Eu nu văd cu ochi buni groapa asta de gunoi. Ce suntem noi să adunăm gunoaiele de la alţii?! Şi apoi noi rămânem cu ele! Nu-i corect după mine. Trebuia să se facă în altă parte depozitul ăsta”, a explicat un alt cetăţean. Cert este că investiţia continuă, însă termenul de finalizare nu poate fi extins mai mult de jumătatea acestui an. În cazul în care aceasta nu este încheiată, atunci Consiliul Judeţean, beneficiarul proiectului, va trebui să înapoieze Uniunii Europene întreaga sumă de bani cheltuiţi, care se ridică la zeci de milioane de euro, lucru aproape imposibil de realizat.
Drumuri şi canalizare finalizate anul trecut
Investiţiile din Fărcaşa s-au materializat anul trecut în asfaltări de drumuri şi extinderi ale reţelei de canalizare. Astfel, administraţia locală a atras fonduri nerambursabile de câteva milioane de euro, bani care s-au investit în infrastructură: „Anul trecut am avut două mari proiecte, finalizate în toamnă, pe măsura 322, fonduri europene, un proiect complex care a conţinut cinci obiective: şase kilometri de drumuri comunale cu trotuare şi acces, am făcut 11 kilometri de canalizare, am amenajat un complex sportiv cu stadion, pistă de alergare, teren mic, tribune, vestiare, la Tămaia, pentru că acolo am avut spaţiu. Centrul de zi pentru bătrâni, pe care l-am realizat în Sârbi şi am avut o dotare de cămin cultural în Sârbi cu costume, instrumente şi alte lucruri necesare. Investiţiile respective au fost în cuantum de 2,5 milioane de euro. Cea de-a doua mare investiţie, de un milion de euro, a fost la biserica de lemn din Buzeşti”, a explicat viceprimarul.
Reţeaua de apă, extinsă în acest an
Primăria din Fărcaşa are un alt proiect în derulare, cu contract de finanţare semnat. Acesta presupune extinderea reţelei de apă şi canalizare, lucrările urmând să înceapă în perioada imediat următoare, când vremea o va permite. Investiţia este pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală, în cuantum de 4,9 milioane de lei. Căminele culturale din localitate au intrat, de asemenea, într-un program de reabilitare. Astfel, cel din Fărcaşa a fost refăcut deja la exterior, pe fonduri obţinute de la Grupul de Acţiune Locală (GAL), acestea fiind în sumă de 70.000 de euro, plus cofinanţare din partea bugetului local, de încă 30.000 de euro. Anul acesta vor mai intra în acest program de modernizare încă trei cămine: cel din Tămaia, Sârbi şi Buzeşti. Ele vor fi realizate prin Compania Naţională de Investiţii şi vor costa aproximativ trei milioane de lei.
Văile vor fi consolidate
„Există proiecte de amenajare pe toate văile din comună, pentru că avem aici patru care traversează localităţile. Valea Făgetului trece chiar prin mijlocul localităţii Fărcaşa, mai este Valea Doamnei în Sârbi, în Buzeşti şi Tămaia, care ultima dată când au fost inundaţii au făcut ravagii, deşi în fiecare an le decolmatăm. Am cumpărat un excavator ce l-am folosit pentru păşuni şi îl folosim şi la degajarea acestor văi, însă mă întreb ce ne-am fi făcut dacă nu-l aveam!”
