Una dintre problemele stringente ale comunei Cicîrlău este faptul că nu are nici în ziua de azi alimentare cu apă şi sistem de canalizare. Deşi localitatea este cuprinsă în proiectul master-plan al judeţului, implementat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, ce presupune reabilitarea reţelelor de apă şi canal, precum şi înfiinţarea altora noi, materializarea acestuia întâmpină multe probleme.
Referitor la comuna Cicîrlău, aceasta nu poate rezolva problema, deocamdată, din cauza vecinilor săi din Tăuţii Măgherăuş. „Necazul nostru mare, aici la Cicîrlău, este apa şi canalul. În comună nu avem reţea de alimentare cu apă şi canalizare. Noi facem parte din master-planul judeţean şi în programul acesta operaţional pentru infrastructură mare, suntem cuprinşi cu un proiect care ajunge undeva la 6 milioane de euro. Practic este vorba despre proiectul major al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru apă şi canal. Numai că pentru Cicîrlău se prevede, ca sursă iniţială de apă, un rezervor de echilibrare care se construieşte la Tăuţii Măgherăuş şi staţie de epurare la Merişor. Cei de la Tăuţi nu sunt de acord ca noi să ne racordăm la aceste două elemente. Lipsa de acord din partea unităţii administrative atrage după sine şi imposibilitatea noastră de a depune cereri de finanţare în alte părţi. În aceste condiţii noi suntem obligaţi să aşteptăm şi să vedem dacă va reuşi ADI şi Vitalul să facă acest proiect”, a explicat Vasile Zete, primarul comunei Cicîrlău.
Patru blocuri din Ilba, cu aceeaşi problemă
Nici în localitatea Ilba, care aparţine de comuna Cicîrlău, situaţia nu este mai bună în ceea ce priveşte alimentarea cu apă. Astfel, blocurile de locuinţe de aici sunt racordate la o reţea veche a societăţii Remin, însă şi aceasta trebuie reabilitată. Cum compania este în insolvenţă, nici aici nu se întrevăd multe soluţii. „Şi la Ilba avem o problemă. Avem patru blocuri de locuinţe, cu câte 60 de apartamente, care trebuie alimentate cu apă. Noi le alimentăm acum, din puţurile aparţinătoare Remin, printr-o reţea închiriată de la ei, dar trebuie reabilitate şi acestea pentru că apa de acolo este neconformă şi sunt pierderi pe reţea. Noi avem planurile făcute şi aici, doar trebuie să depunem proiectul, dar nu putem, din cauza problemei celeilalte, cu ADI. Deci Ilba şi Handalul Ilbei sunt prevăzute la aglomerarea Seini. Acum, dacă se construieşte staţia de epurare, noi ne-am putea face reţeaua de canalizare şi să ne ducem cu ea spre Seini. Dar vrem să facem şi reţeaua de apă. Astfel, la Ilba, aceasta ori pleacă de la Cicîrlău, ori se face în Ilba, de la puţurile Remin-ului. Dar şi această soluţie, din păcate, este imposibilă deocamdată, fiindcă puţurile care au aparţinut companiei miniere nu le putem obţine din cauză că Remin este în insolvenţă de ani buni”, a precizat primarul.
Problema apei este cu atât mai mare cu cât, în ultimii trei ani, pe timp de vară, toate văile din Cicîrlău seacă. Anul trecut s-a ajuns chiar la aducerea a 60 de cisterne cu apă de către ISU pentru localnicii din sat. Primarul spune că a pregătit şi o scrisoare cu sesizarea acestei probleme, pe care o va trimite premierului Cioloş, însă nu crede că sunt prea mari speranţe de rezolvare nici aşa.
Reabilitarea şcolii se apropie de final
Comuna Cicîrlău va avea, până la finalul lunii iunie, o şcoală modernizată, la standarde europene. Cu toate acestea, proiectul de reabilitare nu este lipsit de probleme. Asta din cauză că societatea care a câştigat licitaţia a întârziat cu lucrările.
Astfel, constructorul, deşi trebuia să termine proiectul până cel târziu la data de 31 decembrie 2015, nu este gata nici în ziua de azi. Primarul comunei arată motivele pentru care s-a ajuns în această situaţie. „Cel mai mare proiect al nostru, început anul trecut, este cel de modernizare şi extindere a şcolii. Acesta a avut termen de finalizare 31 decembrie 2015, aşa cum era prevăzut în Programul Operaţional Regional (POR). Proiectul nu a fost însă finalizat, din vina constructorului. Deci nu au existat impedimente din punct de vedere financiar privind plăţile. Constructorul, din nefericire, a început târziu lucrările, cu o întârziere de două luni şi jumătate. Avea la dispoziţie 5 luni în care s-a angajat să facă lucrarea. Ce s-a întâmplat? Ei au dat lucrarea în subantrepriză şi eu cred că aici au făcut greşeala mare. Acesta este chiar un viciu, zic eu. Ar trebui reglementate lucrurile astea, în sensul că darea în subantrepriză ar trebui să fie controlată prin nişte criterii cel puţin aplicate celui care doreşte să ia un proiect din acesta”, a declarat Vasile Zete, primarul comunei Cicîrlău.
Constructorul va plăti penalizări de întârziere
Şeful administraţiei locale mai spune că instituţia şi-a luat o măsură de siguranţă în ceea ce priveşte asigurarea fondurilor necesare finalizării investiţiei. Chiar şi aşa, banii plătiţi în plus vor fi recuperaţi de la firma constructoare, care este obligată la plata unor penalităţi de întârziere, pe fiecare lună, şi care nu sunt mici. „Cei de la Ministerul Dezvoltării s-au gândit foarte bine şi ne-au sprijinit. În ce sens: au văzut că nu se termină proiectele şi atunci au emis nişte instrucţiuni, dând posibilitatea beneficiarilor proiectelor să le finalizeze, dar pe banii lor. POR-ul şi-a încheiat finanţarea pentru lucrările care sunt efectiv realizate la 31 decembrie. Pentru lucrările rămase, prevederea este să se facă de la bugetul local, ceea ce înseamnă un efort financiar mare pentru primărie. Totuşi, noi am reuşit să ajungem cu proiectul la un stadiu care nu mai presupune investiţii mari pentru finalizarea lui din partea noastră. Noi ne-am asigurat o rezervă de 350.000 de lei ca să-l ducem la final. Noi am avut însă un contract cu cel care a câştigat licitaţia şi ei trebuie să plătească penalităţi de întârziere. Dacă ei vor prelungi lucrările până la termenul nou, care este sfârşitul lunii iunie, atunci vor avea de plătit clauzele de întârziere din contract, care sunt destul de severe”, a precizat Vasile Zete.
Investiţia se ridică la aproape 1 milion de euro. Prin aceasta s-a realizat o extindere a şcolii vechi, cu încă şase săli de clasă, două laboratoare şi o seră, cu toate utilităţile.
Căminul Cultural „Nicolae Sabău”, faţă nouă
Proiectul de reabilitare a căminului cultural din comuna Cicîrlău s-a finalizat cu brio. Investiţia a fost realizată din fonduri europene, prin intermediul Grupului de Acţiune Locală (GAL) Maramureş-Vest. Primăria a primit 70.000 de euro finanţare nerambursabilă, restul de 70.000 fiind asiguraţi din bugetul local. Autorităţile locale i-au dat denumirea faimosului cântăreţ de muzică populară Nicolae Sabău. Lucrările au vizat modernizarea clădirii, extinderea ei, dar şi dotarea spaţiului cu mobilier, instalaţie de sonorizare şi alte lucruri necesare. De la finalizare, toate activităţile cultural-artistice se desfăşoară aici, inclusiv festivalul „Alină-te dor, alină”.
