Sîmbătă, 26 decembrie 2015, în a doua zi de Crăciun, într-o atmosferă de sărbătoare, cu o numeroasă şi entuziastă participare, peste 500 de vîrstnici, tineri, artişti consacraţi, mulţi copii, cadre didactice, în satul Suciu de Jos, (comuna Suciu de Sus), s-a desfăşurat un eveniment unic în zonă prin modul lui de derulare – „Verjelul tinerilor şi pretendenţilor la căsătorie”. Este un obicei ancestral, străbun, de pe vremea dacilor, care, spre lauda lăpuşenilor – se mai păstrează viu şi nealterat, aşa cum ni l-au lăsat moşii şi strămoşii noştri, în mai multe centre culturale din Ţara Lăpuşului, mai pregnant în comunele Cupşeni cu satele aparţinătoare Libotin, Ungureni şi Costeni, la Groşii Ţibleşului, Lăpuş şi-n Suciul de Jos, comuna Suciu de Sus. Organizarea, de excepţie, a aparţinut Primăriei comunei Suciu de Sus (primar, Viorel Paşca) prin reprezentanta acestei instituţii, doamna Mărioara Pop, referent cultural, solistă de muzică populară şi rapsod naţional. La aceeaşi remarcabilă organizare şi-au adus contribuţia reprezentanţi ai Asociaţiei „Zestrea Maramureşului” din Baia Mare, protagoniste fiind distinsele doamne Codruţa Liliana Filip şi Mirela Badea, cu multă dragoste pentru folclorul, datinile şi obiceiurile satului. Lor li s-au alăturat în organizare mama Codruţei, Maria, soţul ei Nicolae şi sora Ligia.
Maria a intrat de multă vreme în constelaţia melosului popular românesc şi local – Ţara Lăpuşului, cu o voce de aur, care împreună cu Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare a cutreierat aproape toate meridianele lumii, fiind peste 9 ani membră a acestui faimos Ansamblu. Codruţa Filip a luat calea străinătăţii, s-a stabilit şi căsătorit la Bruxelles-Belgia. Datorită meritelor sale incontestabile, Codruţa a fost numită consilier în Parlamentul European de la Bruxelles pe probleme financiare. Tot ea este autoarea unei remarcabile lucrări, „Micul ghid al marii Uniuni Europene”.
Dar să revenim la Verjelul de la Suciu de Jos. În desfăşurarea Verjelului de aici s-au implicat tinerii, elevii Şcolii Gimnaziale din localitate, cadre didactice, dar şi cei cu tîmplele argintii. De fapt, „Verjelul” este un fel de teatru popular, la care-şi aduc contribuţia toţi membrii comunităţii. Au impresionat prin prezenţa lor la “Verjel” în primul rînd taraful coordonat de Petrică Filip, fiu al locului, la vioară, Claudiu Trif la braici şi Adi Iercoşan la contrabas, taraf care a susţinut multe piese populare de joc şi care i-a acompaniat pe toţi artiştii ce s-au perindat pe scenă.
Apoi, sute de participanţi au purtat la “Verjel” costume populare tradiţionale, s-a jucat ca “la şură”. La un moment dat s-a format o coloană de jucăuşi, cîte doi, în total 47 de perechi care, dansînd, au ocupat tot spaţiul căminului cultural. Obiceiul “Verjelul” are mai multe etape. Feciorii chipeşi care au o oarecare prestanţă în localitate şi-au ales „birăul”, adică conducătorul grupului de iniţiativă. Acesta, la rîndu-i, alege locul unde se desfăşoară ceremonia şi invită la Verjel pe toate fetele de măritat din sat. Ca elemente de recuzită se întrebuinţează: verjele de la războiul de ţesut, „o postavă” (covată din lemn), două taljere (blide de lut, farfurii) şi un lipideu (cearceaf din cînepă). Toţi participanţii la ceremonial aduc cîte două inele cu semne distinctive pentru fiecare pereche. Fetele şi tinerele proaspăt măritate aduc mîncare tradiţională: sarmale cu carne şi păsat, cîrnaţi afumaţi, plăcinte cu brînză de oi, colaci şi colăcei, pîine coaptă pe vatră în cuptor, prăjituri, pancove (gogoşi) etc. Feciorii şi tinerii însurăţei aduc horincă „verde”, deci neîndulcită, horincă îndulcită cu zahăr ars cu cleaştă şi chimin, vin, bere etc.
Tot ei angajează ceteraşii, un taraf. Desfăşurarea obiceiului, „pus pe roate” de tineri şi birău, cuprinde o petrecere generală cu jocuri şi cîntece populare ca la şură, strigături, se spun anecdote etc. Spectacolul propriu-zis şi spectaculozitatea constau în alegerea perechilor. Birăul, acoperit cu lipideul, pune inelele în taljere, sub postavă, le amestecă cu verjelele, în timp ce se cîntă, la alegere, un cîntec specific zonei Lăpuş şi legat de ceremonial. Birăul scoate apoi inelele din taljere, fără să le aleagă, pe rînd, unul de la băieţi şi unul de la fete, formînd astfel perechi. Perechile vor petrece împreună în toate zilele de Verjel. Se întîmplă ca mai multe perechi să se căsătorească, să facă nunţi împărăteşti în perioada cîjlegilor (în afara postului). Anul acesta, cu tot dichisul prezentat mai sus, verjelul s-a derulat la Suciu de Jos aşa cum trebuia. Pe o scenă împodobită şi ea tradiţional, adică un brad de Crăciun “gătit” tradiţional cu mere şi nuci în staniol, panglici multicolore, pe fundal un steag de nuntă şi un macău care se foloseşte la chematul la nuntă etc. Preotul Ioan Nechita a vorbit despre un proiect îndrăzneţ de realizare şi publicare a unei monografii a localităţii, în care va fi sprijinit de către ing. Ioan Filip şi Lucia Stelea.
Pe scenă au evoluat apoi Corul Bisericii ortodoxe române din Suciu de Jos, preot paroh Marcel Vasoc. Şi cît de emoţionant şi armonios au răsunat colindele interpretate de către Ansamblul folcloric “Plaiurile Suciului”, prof. îndrumător şi coordonator, d-na Mărioara Pop, formaţie artistică urmată de un grup de copii-colindători din Suciu de Jos. A venit apoi rîndul rapsozilor naţionali Mărioara Pop, voce şi Teodor Burzo la fluier. Au venit la “Verjelul” sucenesc ca invitaţi Ansamblurile folclorice “Ţibleşul” din Groşii Ţibleşului, cu solişti vocali şi dansatori, ,,Flori de Maramureş” din Baia Mare, ,,Plaiuri sucene” din Suciu de Sus, solişti vocali din zonele etno-folclorice Oaş, Maramureşul istoric, Chioar şi Codru. Aceste grupuri folclorice au evoluat pe scena sălii de spectacole a Căminului cultural şi s-au desfăşurat pînă la ora 4 dimineaţa. Concluzionînd, putem afirma cu toată certitudinea că manifestările de la ,,Verjelul” de la Suciu de Jos au fost o remarcabilă reuşită, iar organizatorilor, participanţilor, invitaţilor şi tuturor celor care s-au implicat eficient – li se cuvin cu prisosinţă, calde felicitări. ,,LA MULŢI ANI”!
