Primăria, Consiliul Local şi Centrul Cultural-Social Vişeu de Sus au organizat duminică, 20 decembrie 2015, cea de-a X-a ediţie a Festivalului Naţional de Colinde şi Obiceiuri de Iarnă Veniţi, creştini, la Viflaim!
Obiceiurile legate de sărbătorile de iarnă fiind unele dintre cele mai complexe manifestări ale spiritualităţii româneşti, festivalul şi-a propus, şi prin această ediţie, să contribuie la păstrarea, promovarea şi valorificarea acestora. Manifestările s-au desfăşurat sub forma unei parade-spectacol, scopul fiind acela de a oferi colindătorilor posibilitatea de a se afla în mijlocul gazdelor ce i-au primit cu mare drag. În vechime se credea că aceşti colindători sunt încărcaţi cu energie magică, pe care o transmit gazdelor; cu siguranţă, miile de persoane prezente au simţit şi s-au umplut de energia şi bucuria sărbătorilor.
La ora 12.30, a început parada măştilor şi a costumelor tradiţionale de iarnă, deplasarea în cadrul paradei fiind animată de colinde, urări şi alte elemente definitorii tradiţiilor prezentate. După ce alaiul formaţiilor de colindători a străbătut oraşul, scoţând în evidenţă frumuseţea portului popular şi a măştilor din zonele pe care le-au reprezentat, în faţa primăriei fiecare grup a prezentat colinde, cântece de stea, urări sau jocuri ritual-ceremoniale ale mascaţilor, într-un spectacol ce a dovedit împletirea riturilor precreştine cu cele creştine. Directorul festivalului, dr. Anuţa Pop, a adus în faţa publicului vişeuan sute de colindători şi urători din diferite regiuni etnofolclorice ale ţării, care, punându-şi în comun moştenirea înaintaşilor, au arătat diversitatea şi bogăţia de valori a poporului nostru.
Colindul, ca formă de reînnoire spirituală, a fost adus din judeţul Alba de către ansamblul folcloric ”Flori de Mai” din Rădeşti, coordonat de Liana Stoica. Programul a fost îmbogăţit de ansamblul folcloric ”Dor Solovestrean” (coord. Maria Bogdan) din Solovăstru, Mureş, care a prezentat, alături de o suită de colinde, o ţurcă de pe Valea Gurghiului. Şi judeţul Bistriţa-Năsăud a fost deosebit de bine reprezentat, de două ansambluri folclorice: ”Rapsodia Trişcaşilor” din Leşu (coord. – Nicolae şi Elena Lupşan, Grigore Leonte) şi ”Someşul” din Beclean (dir. Mariana Harosa). Colindătorii din Poiana Stampei, judeţul Suceava, mai precis ansamblul folcloric ”Flori de pe Dorna”, condus de prof. Dorina Paicu, au adus publicului vişeuan frumoasele colinde bucovinene. Din judeţul Suceava, pentru prima dată la Vişeu de Sus au sosit şi membrii formaţiei ”Cerbul de la Corlata” din Berchişeşti, coordonaţi de Genovia Ţăran şi Florin Hogea, viceprimarul comunei. Cerbul în mitologia populară românească simbolizează dreptatea, puritatea, iar la vechii traci era simbolul soarelui. Jocul ritual al Cerbului în cadrul sărbătorilor de iarnă impresionează prin somptuozitate. Grupul de copii ”Speranţa” din Coşna (coord. Ofelia Arvinte) a completat diversitatea obiceiurilor din zona Moldovei printr-un joc al caprelor, ce a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează. Caprele au fost înconjurate de personaje reprezentând anul ce tocmai se încheie (moşneagul şi baba) şi anul cel ce va urma (mireasa şi mirele). De asemenea, Ursul, această datină cu origini într-un cult geto-dac, ce urmărea fertilizarea şi purificarea solului şi a gospodăriei, dar şi străvechiul obicei agrar al pluguşorului copiilor au bucurat inimile celor prezenţi.
Maramureşul, cu zestrea sa de obiceiuri, a fost reprezentat de o serie întreagă de ansambluri şi grupuri de colindători, fiecare unic în felul său. „Brondoşii” din Cavnic, membri ai ansamblului folcloric al Casei de Cultură (dir. Anamaria Petruţ), au alungat spiritele rele prin zgomotele produse de talăngi şi au strâns în braţe şi câţiva spectatori, existând superstiţia conform căreia cei strânşi în braţe de brondoşi vor avea noroc tot anul ce vine şi vor fi feriţi de cele rele. Colinde ce aminteau de facerea lumii, un joc al caprelor, dar şi steaua, obicei ce aminteşte de steaua care a vestit naşterea lui Iisus şi i-a călăuzit pe cei trei magi, toate s-au regăsit în programul colindătorilor din Ţara Lăpuşului, din Cupşeni, coordonaţi de Victoria Filip.
Elevii Şcolii de Artă Gheorghe Chivu din Sighetu Marmaţiei, împreună cu profesorul Marius Iusco, au vestit bucuria naşterii Mântuitorului şi au pus sub semnul binelui anul care vine, prin intermediul urărilor ce au funcţie magică, ele ţinând de magia cuvântului. Colindătorii din Petrova, sub îndrumarea Mariei Cocârcă, au prezentat colinde şi o scenetă a dracilor care îl coboară în lanţuri pe Irod în iad. Colindătorii din Vadu Izei (prof. Ileana Andreica) au arătat o formă frumoasă de colind, păstrată şi acum de către tinerii din Vad: colindul în cete, alături de muzicanţi (ceteraşi). Scopul prezenţei ceteraşilor are legătură cu jocul ritual al fetelor gazdei de către feciorii ce colindă. Ansamblul folcloric „Izvorul Izei” din Săcel, director prof. Vasile Grad a prezentat, ca de fiecare dată, un moment complex, în care au fost reunite elemente creştine şi precreştine: colinde, ursul, capra, pluguşorul. Acesta din urmă, prin vorbe atent meşteşugite, pline de haz, dar şi umor negru, legat de problemele economice şi sociale ale ţării, a făcut deliciul celor prezenţi.
Grija deosebită pentru tradiţii a Vişeului de Sus şi a vişeuanilor s-a demonstrat şi prin prezenţa la festival a unui număr mare de grupuri de colindători: ansamblul folcloric ”Vişeul” (coord. Ioan Bledea), grupul de colindători de la Liceul Teoretic Bogdan-Vodă, pregătiţi de prof. Gabriela Szerasz, corul parohiei Vişeu de Mijloc (pr. Ioan Dunca, dirijor Iuliana Tomoiagă), colindătorii pregătiţi de Ghiţă Covaci. De asemenea, două dintre Viflaiemurile din oraş (Viflaimul Bisericii Sf. Nicolae şi Viflaiemul Bisericii Buna Vestire din Vişeu de Mijloc, au arătat o mică mostră din ceea ce va însemna ”Noaptea Viflaiemurilor”, un eveniment unic, ce va avea loc în noaptea de Ajun.
Membrii ansamblului folcloric „Maramureşul” al Centrului Cultural-Social Vişeu de Sus, ansamblul gazdă, au răsplătit colindătorii, după datină, cu colaci, diplome şi trofee. Mii de oameni din Vişeu de Sus şi din împrejurimi s-au bucurat de darul oferit lor de cetele de colindători în prag de Crăciun şi s-au lăsat cuprinşi de emoţia celor mai frumoase sărbători ale noastre, ale românilor. Cea de-a X-a ediţie a Festivalului Naţional de Colinde şi Obiceiuri de Iarnă ”Veniţi, creştini, la Viflaim!” a fost cea mai frumoasă manieră ce putea fi aleasă de către organizatori pentru a ne ura tuturor: “Sărbători fericite!”
