Ministrul culturii, Ioan Vulpescu, a sosit vineri seara în Maramureş. Prima oprire a fost în Baia Mare. Aici trebuia să viziteze muzeele, însă, din pricină că sosirea i-a fost întârziată, ministrul a preferat să-i cheme pe directorii muzeelor şi pe directorul Direcţiei pentru Cultură la Prefectură. La întâlnire a participat şi presa.
Pe lângă prefectul Anton Rohian, l-au aşteptat pe ministrul Ioan Vulpescu dr. Ioan Marchiş, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş, dr. Tiberiu Alexa, directorul Muzeului Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, Viorel Rusu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş şi Gheorghe Robescu, directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş. Aceste trei muzee se află în subordinea Consiliului Judeţean Maramureş.
Primul a luat cuvântul dr. Ioan Marchiş, care i-a înmânat ministrului o listă a monumentelor care necesită intervenţii, cu 47 de poziţii. El a vorbit despre cele 8 biserici-monument UNESCO şi despre nevoile lor: paratrăsnete cu descărcare adecvată, instalaţii electrice speciale pentru lemn, sisteme de alarmă, dotări PSI. Despre Casa George Pop de Băseşti, dr. Marchiş a spus că este „într-un hal fără de hal, o ruşine naţională”, amintind că în curând vom sărbători 100 de ani de la Marea Unire. Directorul a mai pomenit de Casa Mihalyi de Apşa de la Sighetu Marmaţiei şi de Complexul muzeal Vasile Lucaciu de la Şişeşti. În plus, el a precizat că Direcţia pentru Cultură nu mai are maşină de doi ani. I-a vorbit, apoi, ministrului despre participarea Băii Mari la competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 şi a precizat, printre atuurile noastre, Şcoala Băimăreană de Pictură, dar şi cultura Suciu de Sus şi Lăpuş, continuatoarea culturii Cucuteni (Muzeul de Istorie şi Arheologie deţine o colecţie impresionantă de vase ceramice). Dr. Tiberiu Alexa a dat drept exemplu de bună practică descentralizarea Muzeului Judeţean din 2007, precizând că cele trei muzee rezultate, beneficiind de sprijinul tuturor consiliilor judeţene care s-au perindat de atunci, „au crescut bine şi sănătos”. Ca problemă, dr. Alexa a amintit subdimensionarea personalului la nivelul muzeelor mici şi mijlocii (nu există posturi sau finanţare pentru posturi, este nevoie mai ales de specialişti) şi sistemul de angajare este extrem de rigid. Gheorghe Robescu, directorul Muzeului de Etnografie, a deplâns faptul că programul „Patrimoniul în pericol” s-a încheiat şi nu mai este disponibil pentru accesarea de fonduri. Iar Viorel Rusu, reprezentantul Muzeului de Istorie, a cerut suplimentarea fondurilor pentru şantierele arheologice.
În această problemă, ministrul Vulpescu a spus că banii se pot accesa imediat, deoarece, pentru domeniul arheologie, există fonduri datorită ultimei rectificări bugetare, şi ei se pot folosi atât pentru anul acesta, cât şi pentru anul viitor. În ceea ce priveşte proiectul Baia Mare – Capitală Culturală Europeană 2021, ministrul a precizat că sunt 14 oraşe care concurează pentru acest titlu, iar ministerul asigură un cadru echidistant pentru toate. „Dar important e să nu piardă nimeni, să rămână în urmă, pentru fiecare oraş, câte un proiect de dezvoltare”, a spus Ioan Vulpescu. Trecând la un alt subiect fierbinte, ministrul a spus: „Avem în faţă un moment extrem de important: România împlineşte, în 2018, 100 de ani. Este un moment extrem de important pentru noi ca naţiune. O să fac tot ce ţine de mine şi mai mult decât atât să deblocăm acest proiect. N-ar fi rău să avem un proiect intregrat prin care să contribuim la restaurarea caselor tuturor celor ce au contribuit la făurirea României Mari.” În privinţa problemelor de personal la muzee, ministrul a spus că „unele lucruri nu ţin numai de Ministerul Culturii; ştiu că muzeele au nevoie de oameni şi sper să mai facem câte ceva”.
Ioan Vulpescu a făcut şi câteva mărturisiri. El a povestit că, la Revoluţie, se afla în Baia Mare. Avea 13 ani şi venise încă din luna noiembrie aici, la o mătuşă a lui, profesoară de matematică, pentru a face un curs intensiv de matematică. Ministrul a spus că era pasionat de materiile umaniste şi nu de cele exacte. El a dezvăluit că citea „cu pasiune” toată presa de atunci şi şi-a amintit cu plăcere de „Graiul Maramureşului” şi de suplimentul său cultural de la acea vreme. De asemenea, ministrul a întrebat dacă se mai organizează Serile de poezie de la Deseşti şi chiar a citat din Nichita Stănescu.
