Ieri şi azi, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, se desfăşoară cea de-a doua ediţie a Conferinţei Internaţionale „Tradiţie şi inovaţie. Unitate şi diversitate în context european”, organizată de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, prin Centrul Universitar Nord Baia Mare, Municipiul Baia Mare şi Consiliul Judeţean Maramureş. Deschiderea oficială a avut loc ieri dimineaţă, atunci luând cuvântul dr. Delia Anamaria Răchişan, iniţiatoarea şi organizatoarea evenimentului, prefectul Anton Rohian, dr. Ion Taloş din Germania, prorectorul dr. Petrică Pop Sitar, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii judeţene, dr. Gheorghe Glodeanu, decanul Facultăţii de Litere.
„Vrem să valorificăm zestrea strămoşească a românilor din toate zonele etnografice ale ţării noastre, să promovăm principiile morale: bine, adevăr şi frumos, care călăuzesc spiritul uman însetat de cunoaştere, să valorificăm ethosul tradiţional. Printre participanţii la conferinţă sunt personalităţi marcante din ţară şi străinătate: din Germania, prof. univ. dr. Ion Taloş, din Bucureşti prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu, din Timişoara prof. univ. dr. Ovidiu Papană, din Ucraina dl. Ioan Botoş”, a punctat Delia Răchişan. Prefectul Anton Rohian a apreciat valorile intelectuale prezente în aceste zile în Baia Mare şi a vorbit despre problema modernizării, rău înţelese în Maramureş: „Suntem în faza în care începem să ne pierdem identitatea. S-au întâmplat lucruri bune la dezbaterile publice, dar după fiecare conferinţă mai pierdeam 2, 3, 10 case maramureşene tradiţionale. E dureros că avem 4.700 de copii fără un părinte sau fără amândoi, care au grijă de bătrâni, iar părinţii lor au plecat dincolo şi au grijă de bătrânii altora. Nu se poate să avem case cu 17 camere şi familia să stea într-un capăt de grajd”, a arătat prefectul, spunând că speranţa lui stă în copiii din satele maramureşene. Dr. Ion Taloş din Germania a arătat că în România există o inflaţie de manifestări precum conferinţa din Baia Mare, ceea ce e un fapt pozitiv, însă „ar fi foarte important să căutăm rădăcinile noastre latine. Ar fi de mare utilitate să putem decide în ce măsură folclorul se ataşează Sud-Estului Europei sau romanităţii occidentale”. Dr. Teodor Ardelean, care ocupă şi funcţia de preşedinte al comisiei de cultură în Consiliul Local, a opinat, printre altele, că „ar trebui să existe în ţară o competiţie pentru cine face mai mult pentru cultură, căci la ora actuală competiţia e cine face mai mult pentru sport”.
Evenimentul cuprinde, pe lângă prezentări în plen şi pe secţiuni, vernisaje (expoziţia tematică „Comori recuperate” a meşterului popular Rodica Belea din Timişoara, expoziţia de fotografie „Simboluri astrale în arhitectura tradiţională maramureşeană”, semnată de Ilie Tudorel), spectacole folclorice, demonstraţii ale meşterilor populari, un spectacol-concurs). Astăzi, de la ora 10,40, la bibliotecă, se lansează cartea Deliei-Anamaria Răchişan, „Mitologia românească şi estetica artei tradiţionale din Maramureş”, apărută anul acesta la Editura Academiei Române. „Cartea are 7 capitole, sunt 7 documentare etnologice subtitrate în limba engleză, şi este dedicată meşterilor populari în arta lemnului. Are 500 de fotografii color şi este o carte la care am muncit foarte mult. Este abordat filonul eterogen al artei tradiţionale din perspectivă mitologică, filosofică, etnologică, istoria artei. Sunt capitole în care se prezintă diferenţa dintre podoabele astrale – soare, lună, stele şi cultul solar şi selenar din Maramureş; dendromitologia (arborii), fitomitologia (florile), zoomitologia (Dacii şi lupii). Lucrarea este complexă, pentru că la fiecare capitol apar corelaţii cu categoriile folclorice aşa cum apar ele în balade, în basme, în colinde. Lucrez la această carte din 2011, iar în ultimii doi ani şi jumătate mult mai asiduu”, a mărturisit dr. Delia Răchişan.
