De la ţărani la… LEADER

0
919

Sunt trei ani de când Asociaţia GAL Maramu­reş Vest a pornit la drum. Cu sincope şi etape dificile, ca orice început. Dar cu dorinţa declarată de a ajuta comunităţile locale incluse în asociaţie – Ardusat, Ariniş, Asuaju de Sus, Băiţa de sub Co­dru, Băseşti, Cicârlău, Fărcaşa, Gârdani, Mireşu Mare, Oarţa de Jos, Pomi, Sălsig, Satulung, Tăuţii Măgherăuş –  să facă pro­iecte şi să atragă pri­mele finanţări de tip LEADER.
Marţi, la Tăuţii Măghe­răuş, a avut loc conferinţa de presă de finalizare a două proiecte: Funcţionarea grupurilor de acţiune locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului şi e-Coop DETA (durabil, ecologic, tradiţional, autentic). Ultimul fiind derulat în parteneriat cu un GAL din Bistriţa şi unul din Polonia. Despre ele au vorbit consultantul Petre Mitru şi Titel Caoşan, directorul GAL Maramureş Vest. Un teritoriu de peste 71.000 de hectare şi peste 40.000 de locuitori îşi propun, prin această formă de asociere, un nou model de dezvoltare unitară, cooperare, abordare integrată, inovare, networking.
“Este un început bun, spune Petre Mitru. S-au organizat acţiuni de promovare, mergând printre oameni, am încurajat comunităţile locale să facă proiecte – 82 în cele 12 sesiuni de depunere – , s-au semnat 51 de contracte de finanţare, având ca beneficiari administraţia locală, persoane fizice şi juridice. Aproape 2,5 milioane euro au fost atrase în această perioadă. Dacă ar fi să facem un clasament al localităţilor după numărul de contracte de finanţare semnate, primele trei locuri revin comunelor Mireşu Mare, Ariniş şi Băseşti. După valoarea finanţării nerambursabile, primele trei locuri sunt ocupate de Cicârlău, Mireşu Mare şi Ariniş.”
Mi-ar fi plăcut ca la conferinţa de presă să fie prezenţi şi beneficiarii. Important este însă ca edilii şi comunităţile rurale să înţeleagă importanţa formelor asociative în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene. Aşa vor fi şi proiecte şi finanţări. Cu atât mai mult cu cât finanţările pentru etapele viitoare vor viza pomicultura. Pe care zona a avut-o, dar, din păcate, n-o mai are.

Viorica PÂRJA

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.