• “Fiecare dintre noi se naşte cu certificat de deces în alb”
La Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” din Baia Mare a avut loc seminarul cu tema “Depistarea precoce a depresiei la adulţi, în cabinetul medicului de familie”, seminar organizat de Societatea Naţională de Medicina Familiei/Medici de Famillie Maramureş (preşedinte, dr. Gheorghe Lascu), în colaborare cu Universitatea de Farmacie şi Medicină Craiova, Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova. Partea logistică a fost susţinută de Ministerul Sănătăţii prin Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog. Invitaţi speciali la seminar au fost acad. prof. univ. dr. Dragoş Marinescu şi şef lucrări dr. Mihail Pîrlog. Au participat medici de familie, care au beneficiat de puncte EMC.
Acad. prof. univ. dr. Dragoş Marinescu a instruit medicii de familie din Maramureş în vederea depistării precoce, adică de la primele semne, ale depresiei pacienţilor şi riscurile evolutive pe care le antrenează aceasta, precum şi afecţiunile somatice pe care le însoţeşte, accentuând pe faptul că un pacient cu depresie şi apoi cu o suficienţă somatică are un pronostic prost. Boală a creierului, cu suport etiopatogenetic, depresia poate să prezinte în timp complicaţii, evoluând spre boli fizice precum diabetul zaharat, sindromul metabolic, infarct, constipaţie, boala Parkinson, bulimie sau anorexie (numite şi comorbidităţi somatice consecutive evoluţiei depresiei): “Tulburările depresive afectează una din cinci persoane în practica medicală, datorită schimbărilor condiţiilor de mediu, a sistemului de comunicare între persoane, condiţiilor socio-economice în continuă schimbare, inadaptabitatea la noi condiţii de viaţă, pierderea locului de muncă, pierderea persoanelor dragi ş.a. Depresia poate determina inclusiv alterări somatice şi cerebrale, fiind subdiagnosticată în 50% din cazuri. Sunt multe persoane care nu-şi dau seama că prezintă depresie. Persoanele cu studii superioare şi educaţie tind adesea să-şi ascundă ani de zile depresia. Acestea în general sunt extrem de conştiincioase ca personaliltate, acceptă cu greu schimbarea, le este frică de schimbare şi de orice decizie pe care sunt nevoite la un moment dat să o ia în viaţă. Unul din riscurile netratării depresiei este comportamentul suicidal şi parasuicidal (renunţarea la tratament, persoana cu diabet zaharat mănâncă în continuare multe dulciuri) sau persoanele devin agresive (comit crime colective sau diferite alte agresivităţi). Fiecare dintre noi se naşte cu certificat de deces în alb. Tulburarea depresivă atinge între 5% şi 15% din populaţia adultă. După unele studii însă, depresia atinge 70% din populaţia generală. 25%-35% dintre pacienţii cu depresie netratată se sinucid. Depresia netratată conduce la dizabilitate”- a concluzionat acad. prof. dr. Dragoş Marinescu.
Depresia poate să debuteze şi la bolnavii operaţi, cărora nu li se închid plăgile în cel mult trei luni, sau la bolnavii cronic cărora nu li se ameliorează simptomele. Unii dintre aceştia (ne referim aici la bolnavii internaţi în spital) trebuie să li se asigure confortul necesar, un psiholog, dacă este nevoie, sau chiar un preot, în funcţie de cerinţele bolnavului. Vârful de morbiditate cuprinde vârste între 25 şi 44 de ani.
Alcoolul este cel mai adesea folosit în depresie
Pentru “tratamentul” depresiei, unele persoane “îşi îneacă amarul” în alcool, alături de fumat. Din păcate, depresia se manifestă la vârste tot mai mici, până la copii, cauzele fiind lipsa de afectivitate din partea părinţilor, care vin obosiţi de la serviciu sau părinţi plecaţi din ţară, la muncă, bunici rămaşi alături de ei, însă neţinând loc de părinţi, neavând nici o preocupare asupra stării emoţionale a unui copil sau neştiind să gestioneze situaţia). Alte cauze ale depresiei la copii şi adolescenţi sunt teama de pedeapsă din partea părinţilor, într-o conjunctură în care familia este hiperseveră cu copilul sau îmbolnăvirea cu streptococ hemolitic, care poate da sindromul PANDAS. Femeile cad mai adesea depresie decât bărbaţii. La fel de mult, cad în depresie şi bătrânii (se simt singuri, părăsiţi, cu o situaţie financiară precară). Bolnavii cu tulburări depresive pot comite mai des accidente auto (în 77,2% din cazuri), pot avea afecţiuni cerebro-vasculare (în 61,4% din cazuri), afecţiuni pulmonare obstructive ( în 57,6% din cazuri).
Acad. prof. univ. dr. Dragoş Marinescu a subliniat faptul că depresia va constitui, începând cu anul 2020, a doua problemă de sănătate publică.
