În Maramureşul istoric, au devenit funcţionale două staţii de epurare biologică (cu pat umed de stuf) în comuna Vadu Izei şi satul Mara. Realizat cu sprijinul fondurilor alocate de către Guvernul Norvegiei, proiectul a pus la dispoziţie fonduri pentru realizarea mai multor obiective privind ecologia în agroturismul din România. Sistemul norvegian de management al apelor reziduale ce foloseşte filtre cu pat de stuf este unic în România. Promotorul proiectului Dezvoltarea unor tehnici ecologice pentru agroturismul din România este Fundaţia Heifer Project pentru România, având ca parteneri institutul norvegian NIBIO şi Fundaţia OVR “Agro-Tur-Art”, Vadu Izei.
Proiectul propune ecologizarea agroturismului prin sisteme de tratare biologică a apelor reziduale, prin filtre biologice pentru pensiuni agroturistice şi gospodării învecinate, ecologizarea sistemului de gestionare a deşeurilor pentru gospodării agricole, prin construirea de modele practice de colectare selectivă şi compostare a deşeurilor biodegradabile, construirea de lădiţe pentru compost organic, prevenirea contaminării pânzei freatice prin construirea a zece platforme de depozitare a gunoiului de grajd, crearea şi distribuirea în zonele turistice rurale, a ghidului celor mai bune practici de ecologizare a sistemelor de tratare a apelor reziduale, a compostului organic, a sistemelor de stocare a gunoiului de grajd. Staţiile de epurare cu stuf inaugurate joia trecută au ca principali beneficiari pensiunile „Casa Borlean” (Vadu Izei) şi „Pintea Haiducul” (Mara). Pentru ambele locuri s-a avut în vedere un număr de 30 de persoane, la fiecare şi un volum maxim de ape uzate zilnic de 5 mc pe o staţie. Aceste cifre corespund volumului de ape uzate generat de 5 sau 6 gospodării, respectiv 30 de persoane.
“Poluarea reprezintă una dintre cele mai mari provocări de mediu din ţară. Sistemul de management al apelor reziduale din România, în zonele rurale, se caracterizează prin protecţia insuficientă a resurselor de apă. Un procent foarte mic al populaţiei rurale este conectat la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere. De asemenea, platformele impermeabile pentru gunoiul de grajd sunt rare – a declarat dr. Ovidiu Spînu, Director Heifer România. Din volumul total de ape reziduale care trebuie purificate, 80 de procente sunt netratate şi evacuate în receptorii naturali (râuri). Acest lucru se datorează în principal lipsei facilităţilor de tratare sau insuficienţa lor din întreaga ţară. Această problemă este abordată prin proiectul nostru. Punerea în aplicare a acestor sisteme va preveni contaminarea pânzei freatice şi poate duce la utilizarea mai eficientă a gunoiului ca îngrăşământ. Unul dintre cele mai eficiente sisteme de tratare naturală pentru îndepărtarea materiilor organice, a nutrienţilor şi a bacteriilor şi altor agenţi patogeni îl reprezintă paturile de filtrare cu zone umede. Eficienţa acestor sisteme în îndepărtarea principalilor poluanţi este relativ ridicată. În Norvegia, sistemele cu flux orizontal de ape uzate sub suprafaţa patului sunt utilizate în mod obişnuit. Pe termen scurt se va realiza îmbunătăţirea sistemului de management al apelor reziduale şi gestionarea deşeurilor domestice în zona Vadului şi Marei, iar pe termen lung se va urmări îmbunătăţirea sistemului de management al apelor reziduale şi gestionarea deşeurilor domestice în alte zone turistice rurale din România”.
Ioan Borlean, beneficiarul din Vad şi partener în proiect, mărturisea: ”Pensiunea are 12 locuri de cazare. La ea am mai racordat 3 gospodării vecine. Din bazinul de recoltare, apele reziduale sunt dirijate spre filtrul cu granule, apoi spre epurarea aerobă. De acolo, prin intermediul pompei, apa este dirijată spre filtrul biologic, care este tot un bazin, un dren, plin cu pietre de diverse calibre, prin care sunt fixate rădăcinile ramificate ale stufului de la suprafaţă. La o înălţime de 3 metri a plantei aeriene, rădăcina are în subteran peste 2 metri. Timp de 24 de ore, prin acest dren pot trece 5 metri cubi de apă reziduală. Rădăcinile folosesc reziduurile ca hrană, apa purificându-se în proporţie foarte mare. Abia apoi, supraplinul se scurge în râul Iza. La Vad, staţia e în sistemul piramidă, iar la Mara e sistem cu domuri. Stuful plantat pe o sută de metri pătraţi l-am adus din zonele umede din Bârsana. Norvegia a început utilizarea unor astfel de sisteme de epurare biologică naturale de mai bine de 20 de ani. Avem şi lăzi din lemn pentru colectarea deşeurilor biodegradabile pentru compost şi am distribuit 12 motoare electrice pentru tocatul deşeului din lemn în fragmente care să intre mai rapid în putrefacţie.”
