Duminică, 30 august, primarul Ion Herbil şi Consiliul Local al comunei Rona de Jos au organizat a VIII-a ediţie a Întânirii cu fiii satului plecaţi în cele 4 zări şi a VI-a Ediţie a Festivalului Joc şi Cântec pe valea Ronişoarei, la care şi-au dau concursul: Ansamblul folcloric Ronişoara, Ileana Matus, Anamaria Herbil, Stângaciu de Ronişoara, Ansamblul Dănţăuşii din Groşi, Ionuţ Bledea, Dumitru Dobrican, Rad Teofil, Rad Sorin, Anamaria Cardoş, Florin Gherman, Florica Tomoiagă şi Cosmin Marta, Nelu şi Cosmina Curcă, Radu Barbura. Momente umoristice au fost punctate de Ioan Seleşi.
Manifestările au fost precedate de participarea la Sfintele Liturghii oficiate în cele două biserici surori: Biserica veche din lemn (secol XVII) greco-catolică, păstorită de pr. Gheorghe Godja, şi Biserica Ortodoxă rezidită după 1940 (foto), pe temelia celei vechi, din 1720. Preotul paroh Marius Iusco şi Consiliul Parohial au hotărât ca Hramul Bisericii Ortodoxe „Naşterea Maicii Domnului” să fie prăznuit cu 9 zile mai repede, cu prilejul acestor manifestări care au adunat sute şi sute de invitaţi şi fii ai satului, parte dintre ei lucrători prin Italia, Franţa, Germania, Spania, Anglia. Serviciul divin a fost oficiat de un sobor de preoţi, în frunte cu protopopul de Sighet, Vasile Aurel Pop.
Deschiderea oficială au făcut-o cei 16 călăreţi în paradă şi primarul, împreună cu preotul ortodox, senatorul Liviu Titus Paşca şi deputatul Gheorghe Şimon. Festivalul s-a derulat pe scena în aer liber, din târnaţul casei ridicate în curtea Şcolii Gimnaziale „Laurenţiu Ulici”.
Comuna Rona de Jos se întinde la 3 km de Tisa, pe valea Ronişoarei (aproape secată) ce izvorăşte din pădurea Hera. Populată de 2.200 de români, localitatea se învecinează cu comunităţile ucrainene sau maghiare din: Rona de Sus, Valea Vişeului, Crăciunesti, Lunca la Tisa, Bocicoi, Tisa, multietnice din Sighetu Marmatiei şi comunitatea română din satul Valea Stejarului. Primele atestări documentare apar în anul 1360. Suprafaţa comunei Rona de Jos are 2.273 hectare.
