Despre Psihiatrie sau vindecarea sufletului. Mai este o ruşine azi să mergi la medicul psihiatru?

Dr. Ioan Pop: medic primar psihiatru, specializat în Psihiatrie adulţi, Psihiatrie geriatrică şi Adicţie. După terminarea Facultăţii de Medicină la Cluj, a lucrat ca medic de familie cu competenţă în obstetrică-ginecologie şi radiologie. Ca rezident în psihiatrie, a studiat la Cluj-Napoca, timp de 3 ani. Prin concurs la Bucureşti, a ocupat postul vacant din Clinica Psihiatrică din Cluj-Napoca. În luna martie a anului 1991, a luat examenul de medic primar psihiatru. După o lună de zile, a plecat în SUA, unde i s-a recunoscut diploma de absolvent de medicină. A dat din nou examenele, ca orice student american în medicină, pentru a intra în rezidenţiat. Intrarea a fost condiţionată de experienţa americană, pe care a realizat-o ca voluntar la Veterans Hospital în Miami, Florida, timp de un an de zile. După rezidenţiatul de 4 ani în psihiatrie, a continuat cu specializarea în Adicţie şi Geriatrie (câte un an pentru fiecare specializare – fellowship). A luat examenul pentru a fi doctor, apoi examenele de Board pentru specialitatea psihiatrie adulţi, adicţie şi geriatrie. În anul 2014, s-a reîntors în România. În prezent, lucrează în Policlinica „Sfânta Maria” din Baia Mare şi în cabinetul privat (str. Culturii nr. 13/23), în echipă cu psihologul Liana Rotaru, clinician (tel. 0746.058.737)

– Stimate domnule doctor, deşi întrebarea pare banală, ce este totuşi psihiatria mai pe înţelesul oamenilor?
– Mai întâi, să definim ce este medicina. Prof. Iuliu Haţieganu a spus: „Medicina este ştiinţa şi conştiinţa încălzite de iubirea de oameni”. Psihiatria este o disciplină a medicinei care se ocupă de vindecarea sufletului. Psyche în limba greacă înseamnă soul, adică suflet, şi iatros în limba greacă înseamnă medic vindecător (healer). Ştiinţele care au drept target sau ţintă sufletul omului sunt: psihologia (ştiinţa despre suflet), teologia (ştiinţa despre Dumnezeu pentru salvarea sufletului), etica şi morala (ştiinţa pentru comportament mai bun) şi filozofia (principii de cunoaştere, de conduită şi existenţă).
– Care sunt condiţiile pentru a fi un bun psihiatru?
– Nu poţi fi un bun psihiatru fără să fii un bun medic internist, neurolog şi fără să ai cunoştinţe din alte ştiinţe, care au ca şi target sau ţintă studiul sufletului. Nu poţi fi un bun medic psihiatru fără a cunoaşte Scriptura, cartea cărţilor, care este cuvântul lui Dumnezeu, când realizezi că aceasta a fost scrisă de-a lungul a 1.500 de ani de 46 de autori cu profesiuni diferite, de la cioban, la rege şi doctor şi că nu se contrazice deloc. Doctorul Alexis Carrel (premiul Nobel de 3 ori) a spus că rugăciunea are putere mai mare decât forţa gravitaţiei, iar alt autor spune: „Credinţa este o idee încărcată cu energie. Imaginează-ţi de câtă energie şi putere dispui când le combini pe amândouă”. Şi aş mai adăuga ceva, să realizezi că „Credinţele tale devin gîndurile tale. Gândurile tale devin cuvintele tale. Cuvintele tale devin acţiunile tale. Acţiunile tale devin obiceiurile tale. Obiceiurile tale devin valorile tale (caracter). Valorile tale devin destinul tău” (Mahatma Gandhi). S-a dovedit în psihoterapie căci cuvinte purtătoare de energie produc modificări în ADN-ul nucleului celular similar cu efectul produs de antidepresive, adică stimularea factorului de creştere din creier. Scopul final al psihoterapiei este să deculpabilizezi persoana şi să-i dai un sens vieţii, realizând că nu există pe pământ persoana care să facă acest lucru, ci numai Dumnezeu o poate face. Eşti obligat să vezi holistic fiinţa umană (biologic, psihologic, social, spiritual), iar sufletul ca o scânteie divină, care trebuie să înveţe să dea şi să primească iubire.
– Cum abordaţi pacienţii din punct de vedere psihiatric?
– Pacientul trebuie abordat holistic, biologic, psihologic, social şi spiritual. Primul lucru pe care îl faci când examinezi o persoană suferind de anxietate, depresie, confuzie, psihoză etc. este să te întrebi care este cauza de bază: o boală a trupului sau a somei, sau efectul medicamentelor sau al drogurilor. După ce aceste două probleme le-ai eliminat, abia apoi te opreşti şi investighezi probleme de stres, spirituale, de relaţii interumane. De exemplu, a venit la policlinică un pacient confuz, parţial incoerent, cu diagnosticul de trimitere: psihoză. Suspectînd o cauză somatică, l-am trimis la laborator. Rezultatul a fost că pacientul se afla într-o stare de precomă diabetică (glicemia era peste 300).
– Este o stigmatizare sau o ruşine să mergi la psihiatru?
– Bazat pe informaţiile de mai sus, întreb pe concetăţenii mei dacă mai au reţinere sau ruşine să meargă la psihiatru şi dacă mai au prejudecăţi, că numai nebunii (psihoticii) merg acolo. Repet, la psihiatru, pacientul este văzut holistic şi după prescrierea medicamentelor, eu cer bolnavilor să mă contacteze telefonic în primele două săptămâni şi să mă informeze dacă au efecte adverse la medicamentele prescrise. Dacă ei nu mă sună, îi sun eu. Deci, psihiatria este o specialitate medicală unde oamenii se pot adresa ca oricărui alt medic.
– Care sunt tulburările psihice sau mentale cele mai frecvente?
– Tulburările de personalitate, anxietatea şi depresia. Persoanele cu tulburări de personalitate sunt cele mai multe, circulă pe stradă, au poziţii de conducere în societate. Istoria şi prezentul sunt pline de exemple. Anxietatea se manifestă prin simptome trupeşti şi simptome psihice, de la atacuri de panică, până la tulburări de anxietate generală. Anxietatea se întâlneşte la foarte mulţi bolnavi. Sunt efectul stresului nerezolvat sau haloul altor boli psihice. În ce privşete stresul, nu este important gravitatea stresului, ci reacţia noastră la stres. Spiritualitatea (unde sunt cuprinse şi roadele Duhului Sfânt) ne oferă muşchi sufletului nostru ca să poată face faţă stresului. Depresia o considerăm o boală psihică dacă durează mai mult de două săptămâni şi atunci pacientul se va adresa medicului psihiatru. Toţi avem stări temporare depresive în viaţă, din cauze multiple.
– Ce este adicţia?
– Addictia (prefixul ad înseamnă către ceva, sau apropiere; iar dicere înseamnă a te fixa). Adicţia este apropierea şi fixarea de o substanţă, obiect, fiinţă, comportament, ce îţi produc plăcere şi nu te mai poţi despărţi, pentru că eşti fixat. Mai sunt alţi doi termeni folosiţi: abuz (a folosi ceva departe de folosirea normală, de uzul normal), dependenţă. Noi ne naştem cu un creier care caută plăcerea. O fi aceasta efectul păcatului original al primilor părinţi? Tot ce ne produce plăcere ne poate crea adicţie. Toţi avem o adicţie la ceva sau cineva.
– Cum clasificaţi adicţia?
– Adicţia se clasifică în două grupe: chimică şi non-chimică. Adicţia chimică cuprinde: alcoolul, nicotina, cocaina, marihuana, cafeaua, benzodiazepine (xanax, diazepam) şi alte diferite ierburi. Substanţele chimice modifică echilibrul neurotransmiţătorilor din creier (dopamina, norepinefrina, serotonina, gaba, acetil cholina, adenozina etc.) Adicţia non-chimică cuprinde se­xul, jocurile de noroc etc.
– Care este baza fiziologică a plăcerii?
– Creşterea dopaminei într-o anumită parte a creierului, Nucleus Acumbens, produce plăcere. Dacă această creştere a dopaminei este în altă parte a creierului, produce halucinaţii, delir şi agitaţie. Dopamina creşte tensiunea arterială şi este folosită în terapia intensivă. S-a constatat că la un bărbat, în timpul actului sexual, tensiunea arterială creşte foarte mult (220/110). Nu este de mirare că la un exces sexual, mai ales la vârstnici – cu o parteneră tânără- se produce accident vascular cerebral sau infarct miocardic. Cocaina are acelaşi efect, sau unul chiar mai mare în a produce plăcere, ca şi sexul şi are aceleaşi efecte secundare. Multe persoane cu adicţie preferă sexul şi cocaina, iar altele preferă numai cocaina.
– Care adicţie perverteşte caracterul şi duce la cele mai multe sinucideri şi omucideri?
– Alcoolul care în limba arabă înseamnă Al-cohol, adică lucru subtil.
– Ce droguri deteriorează personalitatea?
– Cele care produc şi psihoze: cocaina, marihuana, LSD.
– Ce droguri produc cel mai mare sevraj?
– Sevraj înseamnă deprivare de drog, dezobişnuire. Cele mai multe şi severe simptome în deprivare sunt: alcoolul, xanaxul, heroina.
– Aş încerca o glumă, întrebându-vă: care este cea mai răspândită adicţie non-chimicală?
– Este adicţia care se găseşte la toate nivelurile sociale şi care poate ucide o altă persoană (nu cea care o foloseşte). Această adicţie se numeşte gossip, adică doamna BÂRFĂ.
– Vă ocupaţi şi de geriatrie. Ce este geriatria?
– Geriatria este o specialitate a medicinii care se ocupă cu tulburări psihice la persoanele mai în vârstă de 65 de ani. Îmbătrânirea normală este însoţită de scăderea funcţiilor cardiace, hepatice, renale şi procesele cognitive, atenţia şi memoria. Metabolizarea medicamentelor psihotrope la această vârstă este scăzută. În geriatrie, întâlnim boli ce sunt inexistente la adulţi. O altă problemă sunt bolile medicale ale oamenilor în vârstă şi co-administrarea medicamentelor pentru aceste boli. Un alt aspect al acestei vârste este agitaţia. Trebuie să evaluăm şi să clarificăm care este cauza agitaţiei: confuzie, delir, durere, efect secundar la medicamente, boala medicală sau medicamentele antidepresive şi antipsihotice. Un model specific de agitaţie la această vârstă se produce la apusul soarelui. Agitaţia apare spre seară, după ora 17, şi este asociată cu expunerea la lumină, cu ciclul de somn şi timpul administrării medicaţiei.
– Ca şi concluzie?
– Tratamentul psihiatric efectiv este compus din două părţi: tratamentul medicamentos dat de psihiatru şi psihoterapia făcută de psiholog. Sunt obligatorii ambele forme de tratament.