În urmă cu 15 ani, revista Limba română, din Chişinău, dedica un număr consistent Maramureşului. Legătura cu revista basarabeană a fost făcută de profesorul Gheorghe Mihai Bârlea, pe atunci prefect al judeţului Maramureş, cu scriitorul Alexandru Bantoş, redactorul şef al publicaţiei.
Cu acel număr, de referinţă, a fost întâmpinată delegaţia Maramureşului la Chişinău. Îmi aduc aminte de lansarea ei la Casa Limbii Române ”Nichita Stănescu”, la care au participat scriitori importanţi ai Basarabiei. Aud şi acum vocea lui Alexandru Bantoş, care ne-a primit cu aceste adevărate cuvinte: ”Bine aţi venit în Basarabia, fraţi din Maramureşul rădăcinilor noastre”.
Ori pe academicianul Mihai Cimpoi: ”Maramureşul înfăţişează într-un chip concret ideea eminesciană de pogorîre general-românească. Suntem români, adică maramureşeni. Umbra Maramureşului se întinde în mod august şi înfiinţător peste întreaga noastră istorie. Maramureşul este început de istorie şi însăşi istoria românească în devenire”.
Era în anul 2000, când începea un nou secol şi mileniu. Semnăturile de frunte ale Maramureşului au alcătuit o carte de vizită bine primită. Îl aud şi acum pe regretatul Grigore Vieru, acolo în Casa Limbii Române, vorbind despre Basarabia românească, despre semnificaţia independenţei (27 august) şi despre revenirea la alfabetul latin: Ziua Limbii Române (31 august).
Nu uit un alt moment iluminat, când maramureşeni şi basarabeni au făcut semnul pe pământ unde să se ridice o biserică maramureşeană. Prefectul de atunci şi colaboratorii săi aveau la îndemână meşteri, lemn şi sentimentele necesare pentru înălţare. Numai că Mitropolia, cu faţa spre Moscova, de la Chişinău s-a opus cu vehemenţă. Aşa că biruit-a gândul şi nu fapta.
În aceste zile de sărbătoare pentru Basarabia, universitarul băimărean Gheorghe Mihai Bârlea se află la Chişinău ca invitat al revistei Limba Română, din al cărui Colegiu de redacţie face parte. Va participa la manifestările prilejuite de Ziua independenţei şi Ziua Limbii Române. Va avea întâlniri la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova (preşedinte Arcadie Suceveanu) pentru a stabili un calendar comun de acţiuni cu Reprezentanţa Maramureş a Uniunii Scriitorilor din România.
Îmi pare rău că nu am reuşit să fiu acolo să reconstituim cu prietenii basarabeni momentele esenţiale din colaborarea noastră culturală şi chiar istorică.
