PS Dr. Justin Sigheteanul – Cetăţean de Onoare al comunei Coroieni

0
2542
O parte din credincioşii prezenţi la hram

Consiliul Local al comunei Coroieni a emis hotărârea nr. 22 din 29 iunie, votată în unanimitate, prin care se acordă titlul de „Cetăţean de Onoare al Comunei Coroieni” PS Dr. Justin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, „pentru merite deosebite în susţinerea activităţii religioase şi culturale a comunei Coroieni, pentru că a îndrumat duhovniceşte Mănăstirea „Sfântul Ilie Tesviteanul” Dealu Mare şi a sprijinit toate lăcaşurile de cult din parohiile comunei”. Primarul Gavril Ropan a înmânat PS Justin Sigheteanul Diploma de Onoare privind acordarea titlului şi placheta prin care se conferă Titlul de Cetăţean de Onoare. Placheta a fost poleită cu fir de aur în Italia. Primarul Gavril Ropan a mai oferit PS Justin Sigheteanul o Cârjă Arhierească nouă, ca dar din partea sa şi a Primăriei. „Cârja nu este de aur, este din metal şi doar poleită, a spus PS Justin Sigheteanul, dar gestul este unul de aur.”

Înmânarea titlului de Cetăţean de Onorare al comunei
Înmânarea titlului de Cetăţean de Onorare al comunei

„Crucea Voievodală Maramureşeană” pentru primarul Gavril Ropan

PS Justin Sigheteanul a oferit primarului Gavril Ropan din Coroieni cea mai înaltă distincţie a Sfintei Episcopii a Maramureşului şi Sătmarului, „Crucea Voievodală Maramureşeană”, ca apreciere pentru sprijinirea activităţilor parohilor din comună şi, mai ales, pentru reabilitarea drumului de acces spre mănăstire, asfaltarea şi marcarea lui, încât este o încântare să urci la Sfânta Mănăstire, pe jos sau cu maşina. Reabilitarea drumului a crescut de peste patru ori numărul credincioşilor care merg la mănăstire, atât în sărbători, cât şi în zile de lucru.
Instalarea stareţului Ioil şi acordarea titlului de „Sincel”
Părintele Ioil Nicoară este un monah tânăr, cu o minte ageră, bun duhovnic, dar şi bun gospodar şi chivernisitor în cadrul Sfintei Mănăstiri închinate Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul şi Sfântului Iosif Mărturisitorul din Dealu Mare, pe care o conduce în calitate de stareţ din 2010. Aceste merite nu au rămas neobservate de PS Justin Sigheteanul, astfel că luni, cu ocazia hramului şi târnosirea bisericii Mănăstirii, i-a fost acordat titlul de Sincel, cu dreptul de a purta brâu albastru.

Mirungerea zidurilor exterioare
Mirungerea zidurilor exterioare

Târnosirea bisericii mănăstirii

Mănăstirea „Sfântul Ilie Tesviteanul” din Dealu Mare, Protopopiatul Lăpuş, va avea şi al doilea hram, pe care PS Justin Sigheteanul i l-a oferit cu ocazia târnosirii acestei biserici, luni, 20 iulie, ziua hramului mare. Este vorba de închinarea mănăstirii sub ocrotirea Sfântului Iosif Mărturisitorul, ocrotitorul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Aşa că la hramul din 20 iulie se mai adaugă şi hramul din 24 aprilie al fiecărui an.
La Sfânta Slujbă de sfinţire a participat un mare număr de preoţi slujitori din parohiile Ţării Lăpuşului, în frunte cu actualul protopop de Lăpuş, pr. dr. Florin Stan, şi fostul protopop al Lăpuşului, timp de 35 de ani, pr. Ioan Ciceu. Preoţii au venit la mănăstire împreună cu credincioşii din parohiile pe care le păstoresc, sărbătoarea fiind una foarte cinstită de credincioşii lăpuşeni şi din celelalte Ţări ale Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.
Târnosirea s-a făcut după toată rânduiala Bisericii Ortodoxe, iar PS Justin Sigheteanul a explicat credincioşilor prezenţi în ce constă târnosirea unei biserici, de ce se unge cu Sfântul şi Marele Mir atât exteriorul, cât şi interiorul bisericii, în patru părţi, icoanele de pe Iconostas, pictura şi proscomidarul din Sfântul Altar, locul cel mai sfânt de pe pământ etc.

Deschideţi, boieri, porţile, ca să intre Împăratul Măririi!
Deschideţi, boieri, porţile, ca să intre Împăratul Măririi!

Mitropolitul Serafim Joantă a sfinţit locul

Mănăstirea Dealu Mare nu are un istoric întins pe timp lung. Construirea bisericii a început imediat după Revoluţia din 1989, fiind făcută de către arhimandritul Paisie Cosma, pe atunci protosingel, pe un pământ dobândit prin moştenire, pe care l-a primit în virtutea legilor noi. Aproape 10 hectare. Aşa că a pornit de unul singur la ridicarea mănăstirii şi bisericii, cu multe eforturi, dar ajutat de creştinii din zonă. Sfinţirea locului şi punerea pietrei de temelie a avut loc în 1992, de către PS Serafim Făgărăşeanul, Episcop Vicar al Episcopiei Sibiului, la aceea vreme, (azi Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale şi de Nord), din încredinţarea PS Justinian, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, azi arhiepiscop. Biserica s-a zidit timp de doi ani, iar între 1994 şi 2000 s-a tencuit. Între 2000 şi 2003 s-a pictat exteriorul, Sfântul Altar şi Iconostasul, iar între 2003 şi 2014 s-a pictat interiorul.
Târnosirea după regulile Bisericii Ortodoxe a avut loc luni, 20 iulie a.c., când PS Justin Sigheteanul a dăruit bisericii mănăstirii şi al doilea hram: Sfântul Iosif Mărturisitorul din Maramureş.

Sfânta Liturghie Arhierească

De când a fost sfinţit, Altarul de Vară este locul unde se oficiază Sfintele Liturghii în perioada de vară, chiar primăvara târziu şi toamna devreme. Aşa că şi de această dată, cele câteva mii de credincioşi au asistat la Sfânta Liturghie de pe pajiştea din jur, care oferă o privelişte deosebită, încântătoare.
Faţă de Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul credincioşii de la sate au mare evlavie şi le este chiar frică de severitatea Sa. Aşa că, de când mănăstirea are acest hram, mii de credincioşi vin să se roage şi să se închine pentru ajutor în caz de nevoie, pentru izbăvirea de păcate, chiar dacă afară termometrul arată în jur de 30 de grade C, cum a fost luni, motiv pentru care cei mai mulţi din cei veniţi s-au retras la umbra pădurii şi de acolo au ascultat Sfânta Liturghie Arhierească şi chiar slujba de sfinţire, care a început la ora 9,00. Pentru cei cărora le-a fost sete şi au dorit înlăturarea ei, oamenii mănăstirii le-au oferit apă rece în mai multe rânduri.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de teologi din zonă.
Masa a fost oferită de credincioşii din Văleni şi Peteritea, păstoriţi de părintele Felician Man.

De prea multă gălăgie nu auzim şoapta lui Dumnezeu

„Când îl cinstim pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul ne amintim de un mare om al lui Dumnezeu, ales să fie proroc şi să înveţe şi să îndemne poporul lui Dumnezeu, poporul ales, să păzească poruncile Lui”, a spus PS Justin Sigheteanul, care a prezentat credincioşilor viaţa celui ales să fie proroc, lucru arătat tatălui său printr-un vis, care, tălmăcit însemna că fiul va fi un mare proroc, ca o flacără de foc, ce va arde păcatele oamenilor prin cuvânt. Din fragedă copilărie, Sfântul Ilie Îl iubea foarte mult pe Dumnezeu şi voia să fie singur şi retras. Când a fost mai mare s-a retras în pustie şi acolo a vorbi despre Dumnezeu cu ceilalţi retraşi în pustie, dar mai mult a vorbit cu Dumnezeu, auzind şoaptele Lui. “Noi nu mai auzim azi şoapta lui Dumnezeu şi nu reuşim să îndeplinim voia Lui că în jurul nostru este prea multă larmă!, a spus credincioşilor PS Justin Sigheteanul. Facem prea multă gălăgie, vorbim prea mult noi şi nu mai încape Dumnezeu să vorbească de noi. În Vechiul Testament, când cineva auzea şoapta lui Dumnezeu, formula era aşa: «Vorbeşte, Doamne, că sluga Ta ascultă!»”
PS Justin Sigheteanul s-a oprit apoi asupra minunii aprinderii focului, prin care a învins închinătorii la idolul Bal şi triumfarea puterii Dumnezeului celui adevărat. „Să ne iubim mult legea şi pe Dumnezeul părinţilor noştri: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, pe Maica Domnului şi pe toţi Sfinţii. Să cinstim Sfânta Cruce şi să ne apărăm însemnându-ne cu ea, când trecem prin faţa ei şi prin faţa Sfintei biserici. Să ne rugăm ca Dumnezeu să ne dea conducători credincioşi, preoţi, păstori adevăraţi, episcopi adevăraţi, călugări adevăraţi, primari adevăraţi. Să ne rugăm, că trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu, că dintre noi sunt, ai noştri sunt. Să fim toţi buni, să fim aproape de Dumnezeu ca şi popor al  lui Dumnezeu, ca să nu vină peste noi pedepse mari şi încercări pe care să nu le putem duce. Să nu ia Dumnezeu pacea de la noi şi să trimită în locul ei războiul, şi încercarea, şi dezbinarea, şi foamea, şi setea. Să ne dea Dumnezeu cele de trebuinţă şi să-L iubim şi să-L slujim, pentru că pentru El suntem şi pentru El trăim. De la Dumnezeu este viaţa şi-n Dumnezeu este nădejdea. Şi-n Dumnezeu este salvarea, învierea morţilor şi viaţa veşnică.”

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.