Camera de Comerț și Industrie Maramureș realizează, la sfârșitul fiecărui an, o radiografie economică a județului nostru, pentru anul precedent, pe baza indicatorilor economici, a datelor de bilanț înregistrate de companiile maramureșene și a altor informații oficiale furnizate de instituții de specialitate din România.
Referitor la anul 2020, oficialii Camerei de Comerț și Industrie Maramureș spun că acesta a fost unul special. Din păcate, nu într-un sens favorabil. Criza sanitară, declanșată la începutul lui 2020, a afectat modul în care economiile și societățile sunt organizate și funcționează. Anul 2020 a adus măsuri impuse de autorități, de distanțare și restrângere a unor drepturi, care inevitabil au condus la o intervenție economică și la schimbări majore pentru toate tipurile de activități.
3 sectoare economice sunt semnificative în județul Maramureș și au avut o evoluție pozitivă sau stabilă: • prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei • fabricarea echipamentelor electrice • fabricarea de mobilă.
Produsul Intern Brut
Analizând cel mai important indicator macroeconomic – Produsul Intern Brut, Institutul Național de Statistică acoperă doar anul 2018 și nu surprinde efectele devastatoare generate de pandemie asupra economiei anului 2020.
În perioada 2015-2018, Maramureșul se afla la nivel regional pe locul 3 în ceea ce privește PIB, iar județul Cluj se distanțează de celelalte județe și accentuează diferențele între acestea.
„Maramureșul ocupa, în anul 2019, locul 5, iar în anul 2020 a mai câștigat un loc și se situează pe locul 4, depășind județul Bistrița-Năsăud. Județul Satu Mare se clasează după județul Maramureș în acest clasament și în anii precedenți. Toate județele, cu excepția Clujului, înregistrează valori ale PIB pe locuitor sub media regională. Valoarea mică a PIB/locuitor se datorează faptului că economia județului Maramureș este reprezentată de sectoare economice cu aport mic la realizarea valorii adăugate brute” – explică președintele CCI MM, Florentin-Nicolae Tuș.
Exporturi (FOB) – Importuri (CIF)
În ciuda efectelor anului 2020 asupra activității economice, multianual se menține tendința de creștere a volumului exporturilor.
În timp ce exporturile au suferit o ajustare de 8,55% (an 2020 comparativ cu an 2019), procentul de scădere a importurilor a fost de doar 5,52%. La nivel național se menține tendința de creștere a deficitului balanței comerciale, iar la nivel județean, Maramureșul rămâne în continuare un exportator net, cu un sold pozitiv (într-o ușoară scădere în anul 2020) al balanței comerciale FOB/CIF.
Câștigul salarial nominal mediu brut lunar
Resursele de muncă își păstrează tendința multianuală de scădere, la nivel național, regional și județean.
Câștigul salarial nominal mediu brut își menține tendința de creștere, urmând tendințele regionale și naționale.
Totuși, în continuare, câștigul salarial în Maramureș se află sub media națională (-19.84 %) și sub cea regională (-13.39%).
„Ca tendință, remarcăm o scădere a diferenței dintre câștigul salarial în Maramureș și câștigul salarial la nivel național. În același timp vedem o creștere a diferenței dintre câștigul salarial în Maramureș și câștigul salarial la nivel regional, pe fondul unei polarizări regionale. În ultimii 13 ani toate județele din Regiunea de Nord-Vest, cu excepția județului Cluj, au înregistrat un câștig salarial nominal mediu brut lunar mai mic decât mediile naționale, regionale și cele înregistrate la nivelul județului Cluj. Mai mult decât atât, aceste diferențe au fost într-o creștere continuă de la an la an. În timp ce județul Cluj se îndepărtează pozitiv față de mediile naționale și regionale, prin câștiguri salariale mai mari decât mediile naționale și regionale, celelalte județe din regiune rămân în urmă în această privință” – susține președintele CCI Maramureș.
Întreprinderi active în anul 2019
Repartizarea întreprinderilor active în Maramureș, pe activități, se înscrie în structura națională și regională, cu primul loc ocupat de comerț, următoarele locuri fiind împărțite între construcții, industria prelucrătoare, transport și depozitare și activități profesionale.
Sub 20% dintre întreprinderile active nou create fac investiții în primul an de activitate. Procentul lor la nivelul Regiunii Nord-Vest este de 13,6%. În Regiunea Nord-Vest doar 66,5% dintre întreprinderile nou create în 2018 mai erau active la un an de la înființare (2019). Valoarea este egală cu media națională (66,5%), dar se află în al 5-lea an de scădere, după valoarea maximă înregistrată în 2014 (79,7%).
„În mod natural, în România, pe lângă pierderea de 30-40% pe care o suferă în primul an după creare, dintre întreprinderile nou create supraviețuiesc celui de-al cincilea an în medie doar 34-57%. Putem spune că, în medie, 7 din 10 întreprinderi mor în primii 6 ani de la înființare. Din informațiile analizate rezultă o creștere semnificativă a numărului de înmatriculări de persoane fizice și juridice în anul 2017, raportat la anul 2016. Diferențe față de anul 2016 se observă și la valorile aferente anilor 2018 și 2019. În anul 2020 valorile au revenit la nivelul celor înregistrate în anul 2016. Una dintre principalele explicații o constituie programul Start-up Nation. De exemplu, pentru ediția 2017 au fost depuse pentru finanțare 19.297 propuneri de proiecte, de principiu toate aparținând unor întreprinderi înființate după data de 30.01.2017. Pentru anul 2018 au fost depuse 33.514 proiecte, de către firme respectând aceeași condiție. Apreciem că cea mai mare parte a corecției aferente anului 2020 este datorată tot programului Start-up Nation, mai precis lipsei lui. În același sens, apreciem că în anii următori vom asista la o creștere semnificativă a numărului de firme care se vor închide (indiferent de forma procedurală pe care o va îmbrăca aceasta închidere), pe măsură ce aceste firme ies din perioada minimă de supraviețuire de 3 ani” – explică Florentin-Nicolae Tuș.
Agricultură
Principalele culturi agricole în județul Maramureș, cu producție medie la hectar superioară mediilor naționale și regionale: boabe, floarea-soarelui și porumb verde furajer.
Principalele specii de pomi: prune, cireșe și vișine, nuci și alte fructe.
Principalele categorii de animale, cu valori superioare mediilor regionale și naționale, raportat la numărul de animale ce revin la 100 ha teren: bovine, vaci, bivolițe și juninci, porcine, scroafe de prăsilă.
Pentru județul Maramureș, anul 2019 a fost un an de scădere a producției agricole, raportat la anul precedent, atât în ramura vegetală, cât și animală. Scăderile aferente anului 2019 trebuie privite în contextul anului agricol 2018, considerat ca un an cu performanțe spectaculoase în sectorul agricol în România.
Volumul de lemn recoltat total
În anul 2020, volumul de lemn recoltat în județul Maramureș a fost mai mic decât cel din anul precedent (al doilea an de scădere).
Anul 2018 a fost un an de maxim al recoltării, raportat la perioada 1990-2018, atât la nivel național, cât și regional. În Maramureș doar în anul 1990 s-au mai depășit valorile din 2018 (809.000 mc vs. 731.000 mc).
Turism
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune este în scădere semnificativă la nivel județean, regional și național, raportat la anii precedenți, pe fondul restricțiilor impuse de autorități în contextul sanitar internațional.
Raportat la înnoptările în structuri de primire turistică, Maramureșul se situa în 2020 pe locul 17 la nivel național, la numărul total de turiști străini, și pe locul 16 la totalul de înnoptări turiști români. În ceea ce privește comparația cu anul 2019, numărul total de înnoptări al turiștilor s-a înjumătățit atât la nivel național (14 milioane vs. 28 milioane), cât și la nivel județean (251.000 vs. 518.000).
„Din punct de vedere economic, se estimează că economia europeană va reveni mai repede decât se aștepta anterior” – concluzionează președintele CCI Maramureș, Florentin-Nicolae Tuș.
Radiografia economică a județului Maramureș, pentru anul 2020, poate fi accesată pe www.ccimm.ro, sau pe pagina de Facebook a instituției.
