Starea economiei, după primul an de pandemie. Interviul nostru cu preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş, Florentin-Nicolae Tuş
Prudenţă şi curaj, forţă, optimism şi încredere în continuarea afacerii. Sunt cele mai importante aspecte şi îndemnuri de care trebuie să ţină cont antreprenorii maramureşeni în 2021. După un an greu, bulversant, cu provocări şi teste de stres, toate determinate de pandemia de COVID-19, mediul de afaceri trebuie să genereze continuitate şi productivitate, ajutat de guvernanţii care sunt direct responsabili de luarea măsurilor optime pentru redresarea economică a României. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş, Florentin-Nicolae Tuş, explică într-un scurt interviu ce poate să aducă din punct de vedere economic anul 2021.
• Pandemia de COVID-19 a adus în 2020 provocări şi greutăţi în majoritatea sectoarelor de activitate. Segmentul privat a fost afectat de restructurări, şomaj tehnic, tăieri de salarii, activitate blocată. Deşi intervenţiile guvernamentale au ţinut, într-o oarecare măsură, lucrurile sub control, în 2020 s-a putut constata o semnificativă creştere a datoriei publice. Lumea se întreabă cum va fi anul 2021. Există posibilităţi de creştere economică sau să ne aşteptăm la o criză financiară ca urmare a impactului pe care l-a avut criza coronavirusului?
• Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 reprezintă, în perioada modernă, o situaţie nemaiîntâlnită pe plan mondial. Au mai fost crize financiare care au generat crize economice dar am ştiut la ce să ne aşteptăm. Evident că au fost nenumărate efecte negative generate de crizele financiare şi crizele imobiliare însă o criză sanitară ca aceasta a creat foarte multă confuzie şi foarte multe necunoscute. Abordând şi analizând situaţia economică mondială sub semnul COVID-19, vedem că există planuri de redresare economică puternică din partea unor state. Statele Unite ale Americii vor, spre exemplu, să aloce peste 1.300 de miliarde de dolari pentru o campanie de relansare economică după criza sanitară, iar asta spune multe. Există şi state care, evident, nu îşi permit asemenea campanii. Noi suntem o economie destul de mică, suntem o economie legată de consum, suntem o economie care producem produse pentru pieţe finale, marea lor majoritate fiind în vestul Europei. Aşadar, în situaţia în care consumul în zona respectivă va scădea, la fel şi producţia în ţara noastră va înregistra scăderi. În contextul crizei coronavirusului, guvernele au fost obligate să ia măsuri de menţinere a unui echilibru economic şi tocmai de aceea aproape toate au fost nevoite să apeleze la împrumuturi. Într-o situaţie uşor delicată ne aflăm şi noi. Dacă în 2019, datoria publică era 35,6%, la sfârşitul lui 2020 ea depăşea 43-44%. Dacă e să discutăm pe scenarii, în funcţie de evoluţiile viitoare, de creşterea punctului de pensie, ş.a.m.d., datoria publică va creşte, în continuare. Consiliul Fiscal, care e organism autonom, spune că vom ajunge la datorie publică de 55 % din P.I.B. în 2022, ceea ce e mult. 60% e limita maximă admisă prin Tratatul de la Maastricht pentru a nu pune într-o situaţie delicată economia statelor membre. Va trebui să crească gradul de colectare. Aici e o zonă discutabilă şi va fi foarte dificil, asta deoarece foarte greu se reuşeşte creşterea gradului de colectare, iar în situaţii de criză va fi şi mai greu. Ne bazăm doar pe previziuni şi statistici, la nivel naţional se prevede pentru 2021 o creştere de 4 – 4,5%, cu o continuare a creşterii economice şi pentru 2022, astfel încât sperăm ca în 2023 economia să ajungă la nivelul lui 2019. Desigur, acest lucru este determinat în continuare de evoluţia situaţiei epidemiologice.
• Pandemia de coronavirus a afectat serios sectorul firmelor private. Va fi anul 2021 marcat de vulnerabilităţi şi incertitudini pentru antreprenori?
• Cu siguranţă că anul 2021 va fi marcat de vulnerabilităţi şi incertitudini. Vor fi multe îndoieli în continuare. Dacă ne referim la industrie, în România aceasta reprezintă peste 20% din produsul intern brut. În 2020, industria a înregistrat o scădere de peste 10%, vom vedea ce se întâmplă anul acesta. Cele mai afectate ramuri industriale sunt industria prelucrătoare şi industria extractivă. Ele având o pondere mare în PIB., generează oarecum şi scăderea cea mai importantă a creşterii economice. Industria divertismentului se apropie de pierderi de 70%, dar ea nu are o pondere aşa de mare în produsul intern brut. Desigur că nu putem spune că nu e importantă sau semnificativă dar nu generează asemenea pierderi sau efecte ca şi pierderile înregistrate de industrie. Turismul, de asemenea, a înregistrat pierderi de peste 50% şi aici mă refer în special la agenţiile de turism. Dacă vorbim de restaurante şi hoteluri, pierderile poate că nu se ridică la 50% dar depăşesc sigur 30% în ultimele 11 luni. Trebuie să ştie toată lumea că povara economică o duce mediul privat, asta dacă statul nu o să vină să ia nişte măsuri adecvate şi în ceea ce priveşte sectorul bugetar, unde salariile sunt cu 70% mai mari decât media salariilor din sectorul privat. Aici avem o problemă. În sectorul public lucrează peste 1,25 milioane de oameni şi aceasta este o zonă în care statul trebuie să ia măsuri. Pe de altă parte, ca să poţi să stimulezi şi să ajuţi mediul privat, trebuie să iei măsuri de susţinere corespunzătoare şi aici mă refer atât la alocarea de fonduri şi de investiţii mari ale statului, care vor determina o activitate mai intensă şi o creştere a mediului privat cât şi la programele europene şi guvernamentale de sprijin şi dezvoltare a mediului privat. Nu ştim cum se va termina criza sanitară sau cât va mai dura. Nu ştim măsurile care vor trebui luate în perioada următoare pentru că după cum vedem la alte state europene, măsurile de distanţare, de lockdown continuă şi, în unele situaţii, cu o intensitate mai mare decât în primăvara şi vara anului trecut (exemplu Marea Britanie). Sigur că sperăm să nu mai ajungem acolo însă nu ne oferă nimeni certitudinea că lucrurile acestea nu o să se întâmple. Începând cu 2021, toate statele şi-au pus speranţa în campanii de vaccinare masive. Din păcate, dacă ne uităm la statistici, vedem că în acest moment, aproape 40% din populaţia ţării noastre se arată sceptică la a se vaccina. Toate studiile arată că se va putea reveni la o situaţie de relativă normalitate dacă peste 70% din populaţia lumii va dobândi o oarecare imunitate. Lucrurile acestea eu nu le văd întâmplându-se prea repede.
• Viziunea Camerei Comerţ şi Industrie Maramureş este de a se poziţiona tot mai vizibil ca un agent al dezvoltării locale, prin diversificarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor destinate mediului de afaceri şi prin consolidarea colaborării instituţionale interne şi externe. Care sunt obiectivele instituţiei camerale pentru 2021, un an încă dificil din cauza pandemiei de COVID-19 şi ce mesaj transmiteţi membrilor Dvs. şi antreprenorilor maramureşeni, în contextul economic actual?
• Ca şi întreaga economie şi organizaţia noastră este afectată în mod profund de situaţia pandemică. Dar aşa cum am început în luna martie 2020 să ne adaptăm activităţile, serviciile şi programul la condiţiile existente, aşa continuăm şi în 2021, iar planul de activităţi stabilit reflectă lucrul acesta. În continuare, nu reuşim să organizăm acţiuni cu un număr mare de participanţi sau să organizăm manifestări expoziţionale. Pe de altă parte, adaptându-ne la contextul epidemiologic, am reuşit să compensăm pierderile respective prin noi servicii. Am fost pionieri în ceea ce priveşte adaptarea cursurilor şi a altor servicii în sistem online şi ne bucurăm că funcţionează foarte bine. Iar proiectele europene vin să ne ajute în perioada aceasta. Rolul organizaţiei este să găsească cele mai potrivite servicii de sprijin pentru mediul de afaceri, atât pentru a depăşi criza actuală cât şi pentru a se dezvolta în continuare. De asemenea, colaborarea cu reprezentanţele comerciale ale ambasadelor, pe care am intensificat-o de la finalul anului trecut, dă rezultate. Din ce în ce mai multe informaţii de afaceri şi solicitări de cooperări vin dinspre această zonă, informaţii pe care noi le distribuim membrilor noştri şi nu numai şi sperăm că şi ele vor aduce oportunităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea şi intensificarea cooperării internaţionale. Îi asigurăm atât pe membrii instituţiei camerale cât şi pe toţi antreprenorii maramureşeni că ne vom păstra aceeaşi poziţie de factor activ şi vizibil în economie şi că ne vom implica în identificarea celor mai potrivite soluţii pentru aceştia.
